Comisia Europeană a înregistrat, săptămâna trecută, semnăturile de susținere a Inițiativei Cetățenești Europene (ICE) “Minority Safepack - un milion de semnături pentru diversitate în Europa”, având ca obiect adoptarea, de către UE, a unor măsuri legislative privind îmbunătățirea protecției persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice, precum și în privința consolidării diversității culturale și lingvistice a Uniunii.
Potrivit comunicatului transmis de Comisia Europeană (sursa - ec.europa.eu), inițiativa a primit sprijinul a peste 1,1 milioane de cetățeni din 28 de state membre. “Comisia se va întâlni cu organizatorii pentru a discuta, în detaliu, inițiativa. Ulterior, Parlamentul European va organiza o ședință publică, după care Comisia va decide cu privire la etapele următoare: să propună luarea unor măsuri legislative, să ia unele măsuri fără caracter legislativ sau să nu acționeze deloc”, se arată în comunicatul citat. “Această ICE este a cincea care a trecut, cu succes, pragul de un milion de semnături, demonstrând că cetățenii europeni pot contribui la elaborarea politicilor comunitare”, se mai arată în document.
ICE “Minority Safepack” a fost lansată de UDMR, alături de Federația Minorităților Naționale din Europa (FUEN), proiectul fiind înregistrat de Comisia Europeană în martie 2017, când a început să curgă termenul de un an pentru strângerea unui un milion de semnături, din cel puțin 7 state ale UE, pentru ca ICE să intre în dezbatere la nivel european.
În luna august a aceluiași an, România a atacat la Tribunalul UE decizia Comisiei Europene de a înregistra inițiativa: invocând principiul egalității suverane a statelor, Ministerul Afacerilor Externe a afirmat, la vremea respectivă, că apreciază rolul inițiativei cetățenești europene “ca instrument de consolidare a democrației Uniunii Europene”, dar “nu poate fi de acord ca acest instrument să fie folosit pentru a extinde competențele conferite de UE în baza tratatelor fundamentale”. (sursa - agerpres.ro)
Acțiunea României, introdusă “în scopul de a preveni extinderea pe cale jurisprudențială a competențelor UE în domenii care țin de suveranitatea statelor membre, precum protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale” a fost respinsă în septembrie anul trecut, facilitând lobby-ul politic al inițiatorilor în cadrul instituțiilor UE.
Referindu-se la recenta înregistrare a semnăturilor în favoarea ICE, Vincze Loránt, eurodeputat din partea UDMR și președintele FUEN, citat de MTI, apreciază demersul ca “un pas important în istoria Minority Safepack; aceasta este condiția prealabilă pentru a putea prezenta proiectele noastre personal, în februarie, comisarilor și directorilor generali, precum și pentru a putea înainta proiectele legislative elaborate de grupul nostru de specialiști”.
Deputatul a precizat că, în cazul în care dezbaterea în plenul Parlamentului European se va încheia cu o hotărâre favorabilă susținerii, aceasta va exercita o presiune puternică asupra Comisiei Europene în sensul adoptării unei inițiative legislative favorabile. Deputatul a subliniat necesitatea continuării activității organizatorilor în capitalele europene, prin care solicită guvernelor și parlamentelor naționale să afirme că și ele susțin importanța legislației privind minoritățile autohtone, menționează sursa citată.
Potrivit Minority Safepack, legislația UE ar trebui să conțină un capitol special, dedicat drepturilor minorităților, iar Comisia Europeană să fie abilitată să legifereze în domenii precum: limbile regionale și minoritare, educație, cultură, politică regională, participare, egalitate, conținutul mass-media, sprijin din partea statului acordat comunităților minoritare din UE.
În urma unei campanii extrem de intense, promovată de UDMR și susținută de Budapesta, în România au fost strânse peste 300.000 de semnături, ceea ce, potrivit liderului Uniunii, Kelemen Hunor (udmr.ro) plasează țara noastră pe locul al doilea în clasamentul țărilor semnatare, și chiar pe primul loc, dacă se are în vedere dimensiunea comunității în raport cu numărul de semnături. Rezultate deosebite s-au înregistrat în județele Mureș (peste 50.000 de semnături), Covasna, Bihor, Sălaj, zona Ciuc. La adunarea milionului de semnături au contribuit entități din Bazinul Carpatic, precum Partidul Comunității Maghiare din Slovacia, Uniunea Maghiarilor din Voivodina și Uniunea Rákóczi din Ungaria. Rezultatul final a fost apreciat de liderul UDMR drept un succes al comunității maghiare, întrucât “cauza minorităților naționale autohtone, a comunității maghiare, a fost adusă în atenția forurilor europene”.
Campania de strângere a semnăturilor s-a bucurat de implicarea directă a premierului ungar Viktor Orbán. Într-o postare pe pagina sa de socializare (sursa - abouthungary.hu), acesta se exprimă fără echivoc: “Vă îndemn să vă mobilizați și să susțineți drepturile maghiarilor care trăiesc dincolo de granițele noastre, semnând inițiativa Minority Safepack, prin care putem proteja drepturile ungurilor de dincolo de hotare”. Liderul grupului parlamentar FIDESZ, Gulyás Gergely, a întărit spusele premierului, afirmând că inițiativa este o expresie a principiului potrivit căruia “fiecare maghiar este răspunzător față de fiecare alt maghiar”, iar concentrarea UE asupra minorităților naționale autohtone “este crucială pentru comunitățile etnice maghiare”.
Istoria, pe scurt: inițiativa a fost depusă la Comisia Europeană (CE), inițial, în 2013 * În același an, Comisia a refuzat să înregistreze propunerea, arătând că problemele solicitate sunt de competența autorităților din statele membre * Inițiatorii s-au adresat Tribunalului UE și au obținut câștig de cauză. Pe parcursul procesului, în 2014, România și Slovacia s-au raliat poziției CE, iar Ungaria - de partea reclamanților. (Decizia Guvernului României - condus, la vremea respectivă, de Victor Ponta - de a nu susține UDMR a dus la demisia lui Kelemen Hunor din funcțiile de vicepremier și ministru al Culturii.) * În martie 2017, CE a decis să înregistreze parțial inițiativa cetățenească, păstrând 9 din cele 11 măsuri propuse * România s-a adresat Tribunalului UE, cu acțiune în anulare, invocând faptul că motivarea hotărârii este insuficientă * La 24 septembrie 2019, instanța de la Luxemburg a respins acțiunea intentată de România, motivând că propunerile din Minority Safe Pack “sunt menite să contribuie la asigurarea respectării drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, precum și la respectarea și promovarea diversității culturale și lingvistice în UE, obiectiv urmărit de Uniune”.
Potrivit europa.eu, în UE sunt peste 60 de limbi minoritare sau regionale, vorbite de aproximativ 40 de milioane de persoane. “Comisia Europeană menține un dialog deschis, încurajând diversitatea lingvistică și depunând eforturi pentru conservarea acestui patrimoniu. Însă statutul juridic al acestor limbi și măsura în care primesc sprijin sunt stabilite de guvernele naționale”, se arată pe site-ul oficial al Uniunii.
