Instituția Avocatul Poporului a sesizat anul trecut Curtea Constituțională a României (CCR) în privința unor excepții de neconstituționalitate cu privire la promulgarea de către Guvernul condus de premierul Viorica Dăncilă a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. În urma deliberărilor, CCR, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituționale, în raport de criticile formulate.
La rândul său, Partidul Mișcarea Populară a sesizat în aceeași privință Avocatul Poporului care, din păcate, dintr-o eroare fatidică, nu a transmis CCR tocmai aspectele vădite de neconstituționalitate cuprinse în OUG privind Codul administrativ.
În esență, considerăm că prin modificările normative pe care le aduce legislației în vigoare, OUG 57/2019 impune obligativitatea folosirii limbilor materne ale minorităților naționale nu doar autorităților administrației publice locale și serviciilor publice deconcentrate, enumerate limitativ de Legea fundamentală, ci chiar și instituțiilor publice aflate în subordinea acestora, ceea ce contravine art. 120 alin. (2) din Constituție.
De asemenea, în acord cu Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, Constituția reglementează dreptul de utilizare a limbii minoritare sau regionale numai în raport de existența în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT) a unei ponderi semnificative a cetățenilor aparținând unei minorități naționale. Ordonanța în cauză nesocotește obligația constituțională a existenței unei ponderi semnificative ca premisă a folosirii limbii materne a persoanelor aparținând unei minorități naționale în relația cu autoritățile publice, pragul de 20% devenind opțional, iar nesocotirea lui este lăsată la arbitrariul organelor deliberative sau chiar a unei singure persoane din cadrul instituțiilor sau autorităților cu conducere unipersonală.
Totodată, prin generalizarea folosirii limbii materne a persoanelor aparținând minorităților naționale, la nivel național, după bunul plac al conducătorilor autorităților și instituțiilor publice, care sunt doar pasageri prin funcții, sub limita constituțională definită ca pondere semnificativă, este afectat însăși caracterul de limbă oficială a limbii române. Înscrisul în limba maternă a persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să aibă din punct de vedere al regimului juridic doar caracter de traducere. În caz contrar, avem două acte oficiale în două limbi, ceea ce conferă, contrar Constituției, caracter de limbă oficială limbii minoritare.
În egală măsură, invocăm problema formularelor tipizate bilingve, prevăzute de respectiva ordonanță. În situația în care se folosește un formular unic, atunci măsura reglementată prin OUG nr. 57/2019, pentru a nu se aduce atingere limbii oficiale, ar fi fost aceea ca înscrisurile în formular în limba minorității naționale să aibă dimensiuni mai mici și caractere italice, conform practicii celorlalte state ale Uniunii Europene care acceptă asemenea formulare. În acest fel, se protejează caracterul constituțional de unică limbă oficială a limbii române, în acord și cu preambulul Cărții europene a limbilor regionale sau minoritare, potrivit căreia protecția și încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale și a necesității de a le însuși - subliniind valoarea interculturalității și a plurilingvismului și considerând că protecția și încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale și a necesității de a le însuși.
În concluzie, Partidul Mișcarea Populară solicită Guvernului Ludovic Orban, în cazul în care va fi reinvestit, și oricărui alt guvern responsabil care va urma la conducerea României, să modifice prevederile aberante anterior menționate din această OUG nr. 57/2019, întrucât încalcă prevederile Constituției României și anulează statutul de limbă oficială pentru limba română.
