DORIN FLOREA, PRIMARUL MUNICIPIULUI TÂRGU-MUREȘ: “BUNA GUVERNARE A ȚĂRII NU SE REZUMĂ DOAR LA PALATUL VICTORIA, CI, CU PREPONDERENȚĂ, LA ROMÂNIA REALĂ, CEA A COMUNITĂȚILOR LOCALE”

Distribuie pe:

- Domnule primar, mai sunt câteva luni până la alegerile locale, iar disputa politicienilor pare să se concentreze, exclusiv, pe alegerea primarilor dintr-un tur sau din două tururi, spre deruta generală a electoratului, alimentat de informații pe cât de contradictorii, pe atât de confuze și inconsistente... Alegătorul se simte mințit, manipulat și derutat, ca să spunem lucrurilor pe nume. Partidele dau din colț în colț, sub umbrela unei legislații ambigue, de care se prevalează pentru a-și trage spuza pe propria turtă... Pe scurt: unde ne aflăm, ce e de făcut, ce măsuri se impun ?

- Măsurile despre care vorbesc acum, trebuie luate în funcție de etapa istorică pe care o parcurge astăzi România. După 1918, după ce Transilvania s-a unit cu Principatele Române, nu era timp să înveți democrație, să cauți personaje, ci a fost mai ușor pentru cei care erau la cârma țării să-i numească pe primari, tocmai pentru a duce poporul într-un mod cadențat, rapid, spre o altă mentalitate, spre alte regimuri. După Revoluție imediat, a fost o etapă, după începerea și inițierea în democrație, a fost o altă etapă, iar acum, după 31 de ani, când se consideră că avem o democrație consolidată, este cu totul și cu totul altă etapă. Românii au nevoie de autoritate, de forță. Dar, din păcate, ați văzut ce decizii pripite s-au luat imediat după 1989, după entuziasmul de atunci. Vă dau un exemplu, în privința fostelor CAP-uri: după căderea regimului comunist s-a spus foarte ușor: se înființează comisia de lichidare a CAP-ului. O comisie în care nu a răspuns nimeni. S-au furat animale, terenuri, tot. Dacă se numea un primar, atunci, care să răspundă de situația acelor CAP-uri, nu se fura nimic. Or, revenind la situația din prezent, eu nu am văzut nici un partid să vorbească despre un program politic închegat și coerent, care să fie atractiv pentru un candidat la funcția de primar. Necesar ar fi ca formațiunile politice să vină cu un pachet legislativ capabil să stârnească interesul candidaților pentru următoarele alegeri locale. Sunt câteva subiecte pe care le consider importante și care ar merita analizate și dezbătute.

- Ca de pildă?

- În primul rând, clarificarea, de urgență, a legislației privind incompatibilitățile și abuzul în serviciu, aceste două probleme care au creat atât de multe confuzii, divergențe și sentințe contradictorii. Este nevoie de o legislație clară, fără echivoc și fără excepții, valabilă pentru toată lumea. Pe de altă parte, articolul 16 din Constituția României prevede că orice persoană poate candida la funcția de primar. Articolul ar trebui completat prin adăugarea sintagmei “conform legii”, o lege care să prevadă minime calități profesionale, morale și o minimă cultură, pe care ar trebui să le aibă un candidat la funcția de primar.

- Ar trebui “umblat” și în domeniul legislației privind alegerile locale? Ce clarificări ar fi necesare în domeniu?

- Le expun punctual: primarul să fie ales din două tururi de scrutin, iar jumătate din consilieri să fie pe lista lui, astfel încât să-și poată duce la bun sfârșit programul anunțat. Multe țări europene aplică acest principiu, doar astfel primarul ar fi eliberat de șantaj și compromis politic, așa cum se practică astăzi. Apoi: primarul să fie cel care să nominalizeze viceprimarii, nu majoritățile constituite pe diverse interese, și care fac imposibilă o activitate executivă coerentă, nu unele acțiuni contradictorii, ostile chiar. Consilierii locali să răspundă în fața legii pentru deciziile lor, atunci când în mod repetat, abuziv și nejustificat, blochează acțiunile cuprinse în programul orașului. Nu în ultimul rând, să se interzică, în mod categoric, deciziile guvernamentale și trimiterea lor către autoritățile locale, fără surse de finanțare. Este imperios necesar să se elaboreze o lege privind funcționarea zonei periurbane, care să stabilească în mod clar proiecte de infrastructură de transport și de servicii publice. Este arhicunoscut faptul că marile aglomerări urbane vor constitui obiective de viitor. În acest sens, zonele periurbane trebuie făcute să funcționeze în mod coerent. Este necesar acum, mai mult ca oricând, un minim proiect legislativ, deoarece orașele sunt sufocate de dezvoltarea defectuoasă a acestor comunități.

- ... Dar, după cum ați atenționat, în repetate rânduri, “sufocarea orașelor” - iar Târgu-Mureșul este un exemplu elocvent - se datorează și intervențiilor unor ONG-uri, extrem de vocale și cu apariții deloc întâmplătoare, pledând _ “dezinteresat”, desigur -, pentru protejarea mediului înconjurător, când vine vorba de blocarea unor proiecte importante ale unităților administrativ-teritoriale...

- ...Nu numai apariții întâmplătoare, ci și activități obscure. Un exemplu zguduitor în acest sens este modul în care un ONG a achiziționat sute de mii de hectare de pădure, explicându-ne, cu un cinism dincolo de orice limită și nesancționat de vreo lege, că va fi o zonă protejată, când, de fapt, este o afacere imobiliară pe termen lung, ce va interzice dezvoltarea localităților dintr-un areal dat. Este stupefiant să observi cum un astfel de ONG poate să impună, după bunul plac, modul în care evoluează o localitate, așa cum se întâmplă în prea multe locuri din țară. Și în acest domeniu - al zonelor așa-zis protejate, se impune clarificarea legislației. Așa cum - dacă tot am abordat subiectul - se impune clarificarea de urgență a prevederilor legale și în domeniul problemelor patrimoniale cu care se confruntă administrațiile locale.

- Cât de importantă este abordarea acestui subiect în contextul descentralizării?

- În primul rând, mi-aș dori să înțeleagă toată lumea că patrimoniul unui municipiu înseamnă forță, înseamnă libertate. Este inevitabilă abordarea acestui subiect în cadrul discuțiilor privind descentralizarea, iar principiile acestuia să fie anunțate din timp. Îngrijorător este modul în care a fost spoliat tot patrimoniul mobil și imobil al autorităților locale prin hotărâri de guvern și prin legi intempestive, pe care primăriile au fost obligate să le aplice. Pe de altă parte, se impune stabilirea, de urgență, a unor reguli privind relațiile dintre autoritățile locale și regiile autonome, companiile naționale care, prin comportamentul lor de “stat în stat”, blochează proiecte importante ale orașelor. Nemaivorbind de faptul că niciodată nu participă în mod concret și coerent la respectarea PUG-urilor comunităților locale.

În fine, sunt multe alte subiecte care, niciodată, nu au fost luate în considerare sau derulate într-un mod coerent, în ultimii 30 de ani...

- Dați-ne un exemplu “strigător la cer”...

- V-aș putea da mai multe, dar mă rezum la normativele privind retrocedările, care trebuie reanalizate în Parlament, întrucât ceea ce nu s-a putut retroceda respectând legea, s-a obținut prin sentințe judecătorești, ca excepții ce au devenit reguli.

- Cum arată, în opinia dumneavoastră, “portretul robot” al candidatului la funcția de primar?

- Primarul trebuie să aibă posibilitatea să-și ia oameni de încredere în echipa lui, specialiști în diferite domenii, astfel încât programul acestuia să poată fi dezvoltat și dus la îndeplinire în urma unor dezbateri serioase. Este inadmisibil să ajungă în consiliul local consilieri care votează la comenzi politice fără să aibă un minimum de cunoștințe pentru ceea ce votează. Totodată, primarul trebuie să aibă posibilitatea să-și numească un viceprimar sau doi viceprimari, fără să fie obligat să aleagă un număr exact de viceprimari. Legea trebuie să lase la latitudinea primarului, la fel ca în cazul consilierilor, să-și aleagă oameni care să fie capabili să ducă la bun sfârșit programele orașului, nu oameni care, înainte să voteze un proiect, sună la sediul de partid să întrebe cum trebuie să voteze. Să nu mai vorbim despre oamenii pe care partidele îi pun în funcții publice și care, la ordinele șefilor de partid, blochează proiecte ale orașelor. Târgu-Mureș este cel mai bun exemplu în acest sens. Pot să vă spun că am pățit pe pielea mea în cei peste 20 de ani de administrație, cum mereu s-a urmărit să mi se “taie gâtul” și să fiu mereu blocat. La București la fel, de fiecare dată când solicitam sprijin pentru demararea vreunui proiect major și extrem de important pentru oraș, oamenii din ministere se întrebau mereu: “Ăsta de-al cui este și interesele cui le deservește?”, în loc să își dedice activitatea în a face ceva util pentru comunitățile locale. Exemplele din țară și subiectele de can-can ale televiziunilor arată situații în care primarii nu știu să scrie, sunt analfabeți sau pun degetul în loc de semnătură. Vă întreb cum e văzută imaginea României în lume, pentru că nu o să-ți arate televiziunile străine ce lucruri frumoase fac primarii, ci excepțiile. Lucrurile în România nu vor merge în direcția bună atâta timp cât partidele înțeleg să pună candidați la funcția de primar doar niște aducători de voturi, și nu oameni cu vocație, cu pregătire.

- Revenind la începutul discuției noastre: pledați pentru “un proiect minim legislativ” care să impulsioneze interesul candidaților pentru următoarele alegeri locale. Sincer: cât sunteți de încrezător în reușita, sau, măcar, în corecta lui receptare?

- Sincer? Mă îndoiesc că cineva are timp pentru a analiza aceste probleme serioase. De altfel, foarte puțini oameni politici au fost interesați de politica de cadre a partidelor și au înțeles prea puțini că buna guvernare a țării nu se rezumă doar la Palatul Victoria, ci, cu preponderență, la România reală, cea a comunităților locale.

Lasă un comentariu