Curtea de Apel Târgu-Mureș a motivat achitarea definitive a celor 25 de inculpați din dosarul cu traficanți de copii din Țăndărei. Judecătorii susțin că anchetatorii DIICOT nu au adus nicio probă directă care să dovedească activitatea infracțională a inculpaților.
Cei 25 de inculpați din dosarul Țăndărei, acuzați de procurorii DIICOT, de trafic de minori și spălare de bani, au fost achitați definitiv, la finalul anului 2019, de către judecătorii Curții de Apel Târgu-Mureș, deoarece anchetatorii nu au adus nicio probă care să dovedească acuzațiile aduse.
“Se constată că Parchetul nu a adus nicio probă directă din care să rezulte în mod indubitabil activitatea presupus infracțională a acestor inculpați. Organele de urmărire penală s-au bazat în susținerea acuzațiilor pe probe indirecte de genul «am auzit din presă», «am auzit discutându-se în localitate», «am auzit vorbindu-se la restaurant», «unii ziceau că», probe care nu pot conduce automat la condamnarea unor persoane, cu atât mai mult cu cât acuzele aduse sunt foarte grave”, se arată în motivarea instanței publicată ieri.
Acuzațiile nu au fost dovedite în mod direct
Judecătorii instanței de apel au susținut, după ce au analizat zecile de volume ale rechizitoriului, că procurorii s-au limitat, spre exemplu, doar în a prelua numele minorilor reținuți în Marea Britanie, pentru infracțiunile de furt, și să le coreleze cu numele persoanelor cu care au ieșit din țară.
“Se constată astfel că organele de urmărire penală s-au limitat la a prelua datele minorilor identificați de autoritățile britanice, ca fiind autorii unor infracțiuni de cerșetorie, furt sau fraudă și la a identifica persoanele cu care acești minori au ieșit din țară, fără a mai administra prea multe probe care să ateste cu adevărat existența infracțiunilor sau vinovăția inculpaților. Deși s-a arătat că inculpații ar fi traficat un număr impresionant de minori și i-ar fi transportat pe aceștia în străinătate, în calitate de însoțitor sau șofer, instanța de apel constată că majoritatea minorilor au călătorit în străinătate (sau au revenit din străinătate) însoțiți de părinții acestora. Deși în rechizitoriu se afirmă în general că inculpații
i-au transportat în străinătate pe minori, în scopul exploatării acestora, respectiv pentru a-i duce la cerșit sau la furat în țările din vestul Europei, din probele administrate nu rezultă acest scop”, motivează instanța. Altfel spus, judecătorii susțin că procurorii nu au făcut decât să identifice minorii prinși la furat sau cerșit în Marea Britanie, fără a arăta că erau cu adevărat exploatați, altfel spus, fără a dovedi acuzația de trafic de minori.
O anchetă plină de lipsuri
Judecătorii au subliniat faptul că neaudierea persoanelor traficate în cursul urmăririi penale reprezintă un mare neajuns, “întrucât persoanele respective, la momentul arestării inculpaților, ar fi putut oferi informații relevante legate de infracțiunile reținute în sarcina inculpaților”.
Potrivit instanței, majoritatea declarațiilor luate în cursul urmăririi penale sunt lapidare și nu dovedesc în vreun fel că inculpații s-ar fi constituit într-un grup infracțional organizat sau ar fi transportat minorii în scopul exploatării acestora. “Organele de urmărire penală au încercat să demonstreze mai mult cu probe indirecte existența infracțiunilor pentru a stopa fenomenul de cerșetorie propagat în străinătate de către o parte din persoanele de etnie rromă. Apreciem însă că vinovăția inculpaților trebuie demonstrată cu probe certe și concludente, zvonurile publice sau din presă nefiind de ajuns pentru constatarea existenței unor infracțiuni”, se arată în motivare.
Judecătorii nu și-au putut explica lipsa probelor
În concluziile motivării, judecătorii pur și simplu nu-și explică lipsa probelor care să probeze acuzațiile aduse. “Este greu de înțeles cum anchetatori aparținând structurii DIICOT - Structura Centrală nu au reușit să adune informații pertinente, utile și care să dovedească în concret și fără echivoc cum au ajuns acei minori identificați de autoritățile britanice în Anglia, care au fost circumstanțele plecării lor din România, care a fost rolul și scopul inculpaților din acest dosar în drumul copiilor către Anglia, dacă părinții acestor copii și-au făcut obligații față de inculpați, în virtutea cărora s-au angajat să-și trimită copiii în străinătate pentru a fi exploatați, pentru a-și putea onora acele obligații”, scriu judecătorii.
Mai multe asociații și organizații non-guvernamentale, precum Freedom House sau Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică, au cerut demisia de onoare sau excluderea din magistratură a procurorului de caz. “Rețelele de trafic de persoane încă funcționează, toată lumea o știe, iar multe din victimele acestor rețele sunt încă date dispărute. Au fost foarte multe probe venite din Marea Britanie, înregistrări video, declarații sub jurământ, sunt foarte multe dovezi care nu au fost folosite de procurorii români”, a declarat Silvia Tăbușcă, specialist pe problema traficului de persoane în cadrul Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică. “Într-adevăr, într-o țară civilizată, cu un sistem juridic serios, este «greu de înțeles». La noi, unde infractorii sunt văzuți la petreceri împreună cu procurorii și polițiștii, unde politicienii sunt păziți de interlopi, unde marile rețele beneficiază de protecția “gulerelor albe” etc., este «normal», a comentat motivarea, într-un mesaj pe Facebook, și sociologul Gelu Duminică.
