ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI PENTRU PACIENȚII CU AFECȚIUNI CARDIACE, ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI COVID-19

Prof. Dr. Habil. Theodora Benedek, profesor de cardiologie și medicină internă, UMFST Târgu-Mureș

Vă pun la dispoziție 10 răspunsuri esențiale la întrebările fundamentale pentru pacienții cu afecțiuni cardiace, în contextul pandemiei COVID-19.

- Am o afecțiune cardiacă. Sunt expus unui risc mai mare de infectare decât o persoană fără o boală cardiacă?

- NU! Infecția poate fi dobândită de către oricine. Totuși, în cazul pacienților cu o afecțiune cardiacă există un risc mai crescut de apariție a simptomatologiei, respectiv de apariție a unor forme mai severe.

Până la momentul de față, majoritatea persoanelor infectate cu noul coronavirus au prezentat simptome ușoare ale infecției, cum ar fi durere în gât, tuse, febră, dar cu toate acestea unii pacienți (până la 5%) au dezvoltat o infecție pulmonară/pneumonie.

- Sunt persoanele cu boală cardiacă mai expuse riscului de deces secundar infecției cu COVID-19, decât cele fără boală cardiacă?

- Până la momentul de față, vârsta înaintată și prezența afecțiunilor concomitente, inclusiv afecțiunile cardiace, au constituit factori de risc pentru deces în infecția COVID-19. Majoritatea deceselor datorate COVID-19, atât în China cât și în alte țări, au fost înregistrate în rândul pacienților cu vârstă peste 70 de ani, având insuficiență cardiacă avansată sau patologii pulmonare. Cu toate acestea, este important de subliniat că majoritatea pacienților, chiar și cei cu afecțiuni cardiace pre-existente, au avut infecții ușoare și s-au recuperat pe deplin.

- Am citit că infecția cu Coronavirus poate cauza probleme cardiace, precum atacuri de cord sau aritmii, este adevărat?

- Da, este adevărat. Există posibilitatea ca prin stimularea inflamației sistemice, infecția virală să determine ruptura plăcilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, ducând la apariția sindroamelor coronariene acute, adică atacului de cord. Pacienții care prezintă durere toracică severă în timpul infecției cu coronavirus ar trebui să contacteze imediat serviciul de urgență. Totodată, inflamația sistemică severă din cursul infecției virale poate agrava aritmiile sau chiar declanșa apariția fibrilației atriale la anumite persoane și poate duce și la degradarea funcției cardiace și renale.

- Sunt pacienții cardiaci care asociază diabet zaharat și/sau hipertensiune expuși unui risc și mai mare?

- Date provenite din China, locul de unde boala a izbucnit, au indicat faptul că o proporție semnificativă a deceselor, respectiv a pacienților cu forme severe ale bolii au prezentat comorbidități precum diabet zaharat și hipertensiune. Motivul exact al acestui fapt rămâne încă neclar. Este probabil ca hipertensiunea arterială și diabetul să fie predominante în populația generală, în particular în grupul de vârstă peste 70 de ani, unde mortalitatea prin infecție cu COVID-19 este cea mai mare.

- Este riscul de a dezvolta simptome severe ale COVID-19 similar pentru toți pacienții cu patologie cardiacă sau există diferențe în funcție de tipul de boală?

- Odată intrat în organism, virusul cauzează injurii directe la nivel pulmonar, stimulând în același timp un răspuns inflamator sistemic care constituie un element major de stres pentru sistemul cardiovascular.

În mod particular, la risc sunt pacienții aflați sub tratament cu imunosupresoare, cum ar fi cei transplantați, pacienții cu neoplazii aflați sub tratament cu chimioterapie sau radioterapie, pacienții cu leucopenie sau limfoame care asociază patologii cardiace, persoanele vârstnice sau femeile însărcinate cu boli cardiovasculare concomitente. Dintre patologiile cardiace, cele care s-ar putea asocia unui risc mai mare de a face forme severe includ: insuficiența cardiacă, cardiomiopatia dilatativă, formele severe ale displaziei aritmogene de ventricul drept și bolile cardiace congenitale cianogene.

Nu există dovezi care să sugereze că virusul ar infecta dispozitivele implantabile precum pacemaker-ele și defibrilatoarele implantabile sau că ar determina endocardită infecțioasă în rândul pacienților cu boli valvulare. De asemenea, nu există dovezi că o persoană cu miocardită sau pericardită în antecedente s-ar afla la un risc mai mare de a dezvolta forme severe ale COVID-19. Până în prezent, nu există dovezi concrete ale infectării directe ale cordului de către COVID-19, dar, cu toate acestea, răspunsul inflamator cauzat de infecție poate degrada funcția cardiacă, exacerbând simptomele insuficienței cardiace.

- Știu că nu ar trebui să mă prezint la spital dacă mă gândesc că sunt infectat, dar, totuși, când ar trebui să solicit asistență medicală dacă am o afecțiune cardiacă preexistentă?

- Dacă nu vă simțiți în siguranță gestionând simptomele acasă, în mod particular dacă prezentați dispnee, vă rugăm să solicitați ajutor medical specializat.

!!!Important: Nu trebuie să neglijați simptomele bolii cardiace, chiar dacă acestea apar în timpul pandemiei COVID-19. Dacă prezentați durere toracică în timpul efortului fizic sau durere toracică în repaus, dacă prezentați dispnee, palpitații sau leșin, trebuie să apelați serviciul de urgență, care va efectua o evaluare a stării dvs., înaintea luării deciziei de a fi transferat către un spital.

Există rapoarte de știri, mai ales în mediul online, conform cărora medicamentele precum Ibuprofenul (așa-numitele anti-inflamatorii non-steroidiene), utilizate pentru reducerea febrei și tratamentul durerii, pot agrava infecția COVID-19. Pe baza informațiilor disponibile în prezent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană a Medicamentului nu contraindică utilizarea Ibuprofenului în contextul pandemiei COVID-19, neexistând încă dovezi clare privind rolul nefast al administrării de Ibuprofen. Dacă aveți orice îndoieli, vă rugăm să întrebați medicul dumneavoastră care medicament este sigur pentru a trata febra și/sau durerea în cazul dumneavoastră

- Există măsuri suplimentare pe care ar trebui să le iau pentru a-mi limita riscul de a mă îmbolnăvi, având în vedere faptul că prezint o afecțiune cardiacă?

- Sunt măsuri care ar trebui respectate de toată lumea pentru a-și limita riscul de infectare. Dacă aveți o afecțiune cardiacă, sunt importante următoarele: • Evitați persoanele bolnave • Păstrați o distanță de 2 metri față de ceilalți indivizi, oricând acest lucru este posibil • Spălați-vă bine pe mâini cu apă caldă și săpun, pentru cel puțin 20 de secunde • Acoperiți-vă gura cu un șervețel atunci când tușiți, sau tușiți în interiorul cotului • Evitați atingerea ochilor, a nasului sau a gurii • Ștergeți frecvent suprafețele precum: mânerele, volanul sau întrerupătoarele, cu un dezinfectant, pentru a elimina virusul.

- Am efectuat vaccinul antigripal și pneumococic anul acesta, sunt protejat de infecția cu COVID-19?

- Nu. Vaccinurile împotriva pneumoniei, precum vaccinul pneumococic, respectiv vaccinul antigripal, nu conferă protecție împotriva noului coronavirus. Virusul este atât de nou și diferit încât necesită propriul vaccin. Cercetătorii încearcă să dezvolte un vaccin împotriva Coronavirus, dar este neclar când acesta va fi disponibil.

Deși vaccinurile antigripale și pneumococice nu sunt eficiente împotriva COVID-19, vaccinarea împotriva bolilor respiratorii este intens recomandată de către societăți importante de sănătate, precum OMS, pentru a vă proteja sănătatea.

- Ar trebui să modific dozele medicației cardiace?

- Întreruperea sau modificarea medicației poate fi extrem de periculoasă, putând cauza agravarea bolii. Orice modificare a tratamentului dumneavoastră, nerecomandată de către un specialist, vă poate expune unui risc înalt de a vă agrava boala cardiacă.

Au existat numeroase rapoarte în mass-media care sugerează că unele medicamente utilizate frecvent pentru tratamentul hipertensiunii arteriale sau a insuficienței cardiace (așa-numitele IECA și blocante ale receptorilor de Angiotensină) pot crește atât riscul de infecție, cât și severitatea infecției cu Coronavirus. Cu toate acestea, avertizarea nu are o bază științifică solidă sau dovezi care să o susțină.

Vă rugăm să vă administrați toate medicamentele exact așa cum vi s-au prescris de către medic. Dacă aveți îndoieli, vă rugăm să contactați medicul, dar nu faceți niciun fel de modificare înainte de a avea acordul acestuia.

- Ar trebui să mă prezint la vizitele programate în prealabil sau ar trebui să evit centrele medicale sau spitalele?

- În cazul în care spitalul dumneavoastră continuă programul de ambulator, ar fi bine să contactați personalul medical de la acest spital și să întrebați dacă mai trebuie să participați la vizitele programate. Unele unități sanitare anulează programările de rutină ori le efectuează telefonic sau prin video chat, acolo unde este posibil. Există anumite patologii pentru care vizitele față în față sunt încă necesare și nu ar trebui să omiteți nicio vizită medicală, fără să consultați mai întâi medicul.       

 

 

 

Lasă un comentariu