Mâncăruri tradiționale gustoase, dar… atenție la aranjarea în farfurie!

Fondatorul Euro-Toques România, Dumitru Burtea, acum președinte de onoare al asociației și membru pe viață al World Association of Chefs Societies (WACS), susține că bucătăria românească tradițională este extrem de gustoasă și apreciată la nivel internațional, însă este necesar ca aceasta să fie și prezentată frumos în farfurie.

Dumitru Burtea, care este și inițiatorul Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT), a spus că bucătarii profesioniști din România îmbrățișează tot mai mult obiectivele Euro-Toques International (Comunitatea Europeană a Bucătarilor), care urmărește promovarea bucătăriei fiecărei țări și se asigură că nicio țară nu se îndepărtează de meniurile tradiționale, însă, în același timp, dorește și sănătatea din farfurie.

Astfel, pentru promovarea bucătăriei românești și rearanjarea acesteia în farfurie, Euro-Toques România a început să organizeze tot mai multe evenimente în domeniu, astfel încât străinii au început să se mire de frecvența acestor prezentări și festivaluri.

„Noi urmărim ca folosind ingredientele de care dispunem să dăm bucătăriei românești altă prezentare. Eu nu aș zice o bucătărie reinventată, cum spun tinerii, nu, eu spun să păstrăm tradiția, dar să fie altfel aranjată în farfurie. Și sunt aceste posibilități. (...) În ultimii ani, împreună cu membrii Euro-Toques, cu actualul președinte, Radu Zărnescu, am organizat foarte multe evenimente. Colegii noștri din străinătate s-au mirat cum de organizăm atâtea evenimente - salvarea peștelui durabil, lecții de bucătărie, prezentarea preparatelor tradiționale etc. Iată de ce: să îi învățăm pe ceilalți că tocana, sarmalele și toate produsele tradiționale trebuie expuse în vase care să scoată produsul în relief. Un preparat închis la culoare - sos, carne, ingrediente - trebuie să stea într-o farfurie deschisă la culoare. Dacă toți bucătarii țin cont de ceea ce citesc și văd, au posibilitatea și avem cu toții posibilitatea, ca țară, să le oferim turiștilor o bucătărie adevărată. Pentru că bucătăria românească adevărată e foarte diversificată. E adevărat că sunt anumite preparate care solicită atenție, un timp mai îndelungat. De exemplu, sarmalele se pregătesc din septembrie pentru Crăciun, adică pui varza la murat iar când o scoți, zeama să fie limpede. Avem o bucătărie gustoasă, dar nu e foarte bine prezentată", a susținut Dumitru Burtea.

Potrivit maestrului, bucătarii români au început să își dea seama că dacă nu au calitate și nu prezintă în restaurante și meniuri tradiționale, sunt evitați de turiști.

„Turiștii așteaptă preparate tradiționale, fiindcă preparate mondiale găsesc și la Viena, și la Paris și peste tot. Vor să servească preparate românești și noi trebuie să ne străduim și să facem demonstrații în aceste evenimente, să arătăm ce înseamnă preparatul românesc, începând de la gustare, până la desert. Pentru asta mergem în noiembrie, cu mai multe echipe, la Cupa Mondială la Luxemburg. (...) Astăzi, prin participările internaționale pe care le avem, avem posibilitatea aceasta - fie că e vorba despre sarmale, despre o tocăniță, chiar acești mititei pentru care ne-am luptat la nivel european ca să obținem dreptul de a-i fabrica în continuare. În calitatea pe care am avut-o la nivel european, mergând cu micii la sediul Parlamentului European (sunt convins că și MADR s-a implicat și europarlamentarii români care au această responsabilitate), am reușit să prezentăm cu multă pasiune cum fabricăm acești mici și, în același timp, cum oferim oamenilor dragi acest preparat. Am reușit! Trebuie să ai motivație, dacă ai motivație și îți pregătești bine un proiect, indiferent în ce domeniu, ai câștig de cauză. Inventariind toate țările, inclusiv Austria, care folosesc bicarbonat, și gustând produsul nostru ni s-a spus: Ok, fabricați micii. România e o țară care beneficiază de un patrimoniu deosebit, vânat, legume și, să nu neglijăm, Delta Dunării", a declarat Dumitru Burtea.

„Euro-Toques România menține și promovează patrimoniul culinar din România și Europa și a lansat mai multe proiecte care au ca scop păstrarea și promovarea tradițiilor culinare din România. Evident că un exemplu este Festivalul Peștelui Durabil, pe care îl organizăm anual la Constanța, prin care se dorește punerea în valoare a rețetelor cu pește din Marea Neagră și Delta Dunării. Proiectul cuprinde o expoziție de artă culinară, un simpozion cu tematică, Live Cooking Show, concurs pentru bucătarii profesioniști, o competiție culinară tip Black Box la cald, sesiuni de degustări pentru public. (...) Întorcându-mă din Franța, am bătut la toate ușile, în anii '60, să creăm o academie. Între timp și școlile profesionale au dispărut, academia nu s-a făcut, iar în aceste condiții numai complexurile mari de restaurante mai pot să salveze și să creeze un fel de rezervă de cadre, o pepinieră de bucătari și de ospătari", a susținut Dumitru Burtea.

Asociația Națională a Bucătarilor și Cofetarilor din România a devenit membră a WACS în 1971, iar Dumitru Burtea a fost unul dintre inițiatorii candidaturii României. În plus, participările sale internaționale, nu mai puțin de 12 olimpiade, i-au adus titlul de membru pe viață al WACS.

Președintele Euro-Toques România, Radu Constantin Zărnescu, care este și secretar general al Asociației Culturale Euro Est Alternativ, a spus că organizația Euro-Toques România numără 60 de membri (restaurante) și că pentru promovarea gătitului sănătos și tradițional se apelează tot mai des la un concept mai inedit - Live Cooking Show - în care se prezintă meniuri de restaurant în versiune modernă.

Radu Constantin Zărnescu a arătat că, pe lângă bucătăria tradițională, restaurantele pot inova și că, spre exemplu, nimic nu le împiedică să transforme un smoothie în sos sau să prezinte un antricot de vită, brazilian, gătit în variantă regulamentară (în sânge), toate acestea având „un impact foarte mare, întrucât în prima fază clientul degustă cu ochii".

Președintele ANBCT, Șefan Bercea, afirma cu ocazia Expoziției Internaționale GastroPan, care a avut în luna aprilie, la Târgu Mureș, că în România bucătarii încă simt o teamă în a folosi condimentele, deși utilizarea acestora este o adevărată artă.

„Nu pot să spun că toți știu sau vor să folosească condimentele. Bucătarii mai în vârstă s-au obișnuit doar cu cimbru, piper și sare, ce aveau pe vremuri, acum sunt mult condimente care nu erau la noi, dar mulți sunt însă reticenți să le folosească, pe motiv că ei folosesc doar sare și piper. E o artă să folosești condimentele, pentru că acestea îți personalizează preparatul, fiindcă dacă folosești mai multe sortimente de carne trebuie să știi cu ce condimente să le folosești. Un bucătar care folosești condimentele specifice pentru carnea și legumele pe care le gătește poate să experimenteze gusturi noi. Trebuie să ai curaj, să inovezi, dar trebuie să le folosești astfel încât să se potrivească. Nu poți face inovații de capul tău, e o știință să potrivești condimentele cum trebuie", a spus președintele Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din România.

În asentimentul acestuia a fost și Gianny Bănuță, membru al Comitetului Național pentru Conservarea Patrimoniului Culinar și membru al World Association of Chefs Societies, care a precizat că mulți, uneori chiar și dintre bucătari, confundă noțiunea de condiment cu cea de condimentat.

„Prin condimente toată lumea înțelege condimentat, nu e așa, condimentele sunt aromele, condimentat înseamnă a avea doar piper. Nu ar trebuie să îi fie frică nimănui să folosească condimente, mai ales cele din Orient, au arome deosebite și multe din ele sunt și afrodisiace. Aceasta nu afectează tradiționalul. Nu cred, pentru că dacă o luăm așa, cimbrul nu e de la noi, coriandrul nu crește la noi, piperul nu crește la noi, deci, să fim serioși", a susținut Gianny Bănuță.

Pentru a demonstra importanța condimentelor și rapiditatea cu care se poate pregăti o gustare fină, Gianny Bănuță a pregătit un file de șalău cu un tartar de mango cu chilli și coriandru, un piure de morcov cu ghimbir, un sos de zmeură cu cuișoare și o salată frisee.

„Avem acest file de șalău care se marinează cu ulei de măsline, ideal să fie bio, se pune coajă de lămâie, cimbrișor, sare, piper proaspăt râșnit și coajă de portocală. Se frige pe ambele părți în tigaie, în unt, un minut pe fiecare parte, după care se stropește cu unt clarifiat", a prezentat Gianny Bănuță una dintre cele mai simple rețete cu pește.

Radu Constantin Zărnescu a arătat că, pe lângă bucătăria tradițională, restaurantele pot inova și că, spre exemplu, nimic nu le împiedică să transforme un smoothie în sos sau să prezinte un antricot de vită, brazilian, gătit în variantă regulamentară (în sânge), toate acestea având „un impact foarte mare, întrucât în prima fază clientul degustă cu ochii". (sursa - agerpres.ro)

Reamintim că în perioada 19-22 aprilie, la Târgu-Mureș a avut loc cea de-a X-a ediție a Expoziției Internaționale GastroPan, considerată drept o imagine completă a industriei de panificație și nu numai, fiind o sursă de inspirație pentru afacerile din tehnologia de producție, ambalare, logistică, materie primă, igienă, amenajarea magazinului etc.

„Acest tip de expoziții sunt foarte importante pentru că acestea prezintă trendul și tendințele care marchează sectorul de panificație în această perioadă. Prima și cea mai importantă tendință pe care o observăm este cea de dezvoltare, iar aceasta am remarcat-o cel mai bine în România. Și aceasta pentru că antreprenorii din România investesc cel mai mult în dezvoltare. Din punct de vedere al produselor, cea mai importantă tendință este gustul și prospețimea produselor, iar în ce privește tehnologia, tendința este digitalizarea și automatizarea producției. Această expoziție se pliază acestor tendințe, fiindcă produsele și echipamentele prezentate sunt de ultimă generație", a spus ambasadorul UIBC - Uniunea Internațională a Brutarilor și Cofetarilor, Ilonka Boldizsár, la ceremonia de deschidere a manifestării.

Bilanț GastroPan 2018: 21.811 de profesioniști care au vizitat expoziția; • 152 de expozanți și furnizori de talie mondială din 25 de țări, care au avut standuri la expoziție; 19 expozanți care au crescut dinamica expoziției susținând demonstrații la standurile proprii; 96 brutari, cofetari și bucătari care au concurat la Concursurile GastroPan; 10 asociații profesionale partenere, interne și internaționale, care au sprijinit expoziția, chiar și prin showuri culinare live; 18 parteneri media și zeci de reprezentanți mass-media care au reflectat evenimentul. (surse - agerpres.ro; gastropan.ro)

 

Lasă un comentariu