Ultimele date ale Biroului de Statistică European - Eurostat arată că tinerele din România devin mame la o vârstă mai mică în comparație cu femeile din alte țări europene.
Astfel, țara noastră se situează pe locul doi, după Bulgaria, în ceea ce privește vârsta medie la care femeile au primul lor copil. Dacă în România această vârstă este de 26,7, puțin mai mare decât Bulgaria, unde este de 26,2, femeile din țările dezvoltate din Europa au primul lor copil mai degrabă în jurul vârstei de 30 de ani, aceasta fiind media din Olanda. În Germania, media este de 29,7ani, în Spania - de 31 de ani, în Italia - de 31,2 ani, în Ungaria - 28,2 ani, iar Polonia - de 27,4 ani.
Experții în domeniu susțin că această medie scăzută de vârstă a țării noastre este dată de numărul ridicat de sarcini la vârste fragede, cauzele principale fiind lipsa educației sexuale în școli și de greutățile cu care tinerele se confruntă în a avea acces la metodele contraceptive.
“Vorbim, în primul rând, despre lipsa educației privind sexualitatea, care lipsește de foarte mulți ani în România, în toate școlile. Prin anul 2015, un procent de doar 6% dintre elevi a avut parte de câteva ore, dar acum educația sexuală lipsește total în școli.
În al doilea rând, de peste doi ani nu mai există contraceptive gratuite la nivelul cabinetelor de planificare familială (și vorbim aici de un segment de populație vulnerabil, tinerele care au copii la vârste foarte mici, ce provin din medii defavorizate), iar dacă vor să facă întrerupere de sarcină se duc la un spital public la care li se refuză intervenția, pe diverse motive, ba religioase, ba de conștiință.
Sigur, medicii au dreptul să refuze, dar au și obligația să facă trimitere mai departe, către alți colegi. Costul pentru societate este că aceste femei nu intră în nicio carieră, stau acasă și cresc copii, ca să nu vorbim de cazurile cu adevărat grave, unde acești copii ajung pe stradă la cerșit.
Din păcate, vedem cum multe școli blamează fetele care rămân însărcinate, neîncurajându-le să își continue educația. Apoi, nici nu există un sistem de suport cu grădinițe, centre pentru mame adolescente sau alte forme de susținere socială pentru ca aceste tinere să își poată continua studiile. Nu vorbim de urmarea unor cursuri universitare, vorbim de adolescente începând cu vârste de 14 ani, deci de tinere ce renunță la școală după ce termină opt clase.
O astfel de tânără devine dependentă economic de familie, iar pe termen lung, opțiunile ei pe piața muncii vor fi unele restrânse”, a explicat, pentru adevarul.ro, Daniela Drăghici, activistă pentru drepturile omului.
