Cercetătorii au constatat că, în timpul epidemiilor și al pandemiilor, cum este cea actuală, provocată de COVID-19, atacurile de panică și tulburările corelative iau amploare: pe de o parte, teama de boală, iar, pe de altă parte, neîncrederea și incertitudinea, promovate de mass-media, dar și de autorități, alimentează insecuritatea socială și morală, sporind anxietăți și temeri, cu consecințe, adesea, imprevizibile.
Specialiștii de la reputata clinică americană Mayo (Rochester, Minnesota), concentrată pe îngrijirea integrată a pacientului, educație și cercetare, oferă informații prețioase privind atacul de panică și modul în care poate fi gestionat.
Un atac de panică este un episod brusc și imprevizibil, de frică intensă, care declanșează reacții fizice grave, deși nu există un pericol real sau o cauză evidentă. Atacurile de panică pot fi înfricoșătoare: simțim că ne pierdem controlul, că avem un atac de cord sau chiar că murim.
Multe persoane suferă doar unul sau două atacuri de panică în timpul vieții, iar problema dispare odată cu situația stresantă care a creat-o. Dar dacă ați avut atacuri de panică bruște, în mod repetat și ați trăit perioade lungi cu teama constantă de eventualitatea unui alt atac, s-ar putea să suferiți de tulburări legate de panică. Există, deci, posibilitatea ca o persoană să aibă atacuri de panică fără să dezvolte o tulburare legată de panică, aceste atacuri apărând cu tulburări de anxietate.
Deși atacurile de panică nu sunt, prin ele însele, cauzatoare de moarte, ele pot fi de-a dreptul înspăimântătoare și ne pot afecta în mod semnificativ calitatea vieții. Dar tratamentul este foarte eficient.
Simptome - Atacul de panică începe de obicei brusc, fără niciun avertisment. Poate “să lovească” oricând - în trafic, la cumpărături, în timpul somnului, în toiul unei întâlniri de afaceri. Poate fi ocazional sau poate să apară frecvent. Se prezintă sub mai multe forme, însă simptomele se manifestă imediat. În mod obișnuit, durează între 5 și 20 de minute.
După un atac de panică ne simțim epuizați, “aproape morți”. Simptomele tipice includ: senzația de pericol sau de pericol iminent; frica de moarte și de nebunie; ritm cardiac crescut; dureri în piept; transpirație; tremurături; lipsa de aer, senzație de apăsare în gât; frisoane sau valuri de căldură; greață; amețeli, slăbiciune; durere de cap; senzație de amorțeală sau furnicături; sentimente de irealitate, de detașare față de propria persoană (depersonalizare).
Unul din lucrurile cele mai grave legate de atacul de panică este teama constantă că acesta se va repeta. Persoanele care au trecut prin experiența unui atac de panică- situațiile care ar face posibilă reapariția lui - nu mai iau autobuzul, metroul, liftul, evită aglomerațiile etc., ceea ce poate duce la izolare, afectând în mod negativ calitatea vieții.
Dacă aveți asemenea simptome, cereți, cât mai repede posibil, asistență medicală! Deși sunt extrem de neplăcute, atacurile de panică nu sunt periculoase, dar sunt greu de gestionat pe cont propriu și se pot înrăutăți în lipsa unui tratament adecvat.
Întrucât aceste simptome pot fi asemănătoare cu cele ale altor probleme serioase de sănătate, cum ar fi un atac de cord, boli ale tiroidei etc., este important să fiți evaluat de un medic, dacă nu sunteți sigur ce anume vă cauzează simptomele.
Cauze - Nu se cunoaște cu exactitate cauza atacurilor sau tulburărilor de panică, dar trebuie avuți în vedere următorii factori: moștenirea genetică, stresul major, temperamentul mai sensibil la stres sau predispus la emoții negative; anumite modificări în modul de funcționare a unor zone ale creierului.
Atacurile de panică pot debuta brusc și fără semne de avertizare, dar, în timp, ele sunt declanșate, de obicei, de anumite situații. Unele cercetări sugerează că ar fi implicată reacția firească de autoapărare. Dacă, de exemplu, suntem urmăriți de un urs, organismul nostru reacționează instinctiv, bătăile inimii și respirația se accelerează, pe măsură ce corpul se pregătește să înfrunte o situație de pericol. Reacții de acest fel apar și într-un atac de panică. Dar nu se știe de ce atacul de panică apare atunci când nu există niciun pericol evident.
Factori de risc - Simptomele tulburării de panică încep adesea în adolescență sau în prima tinerețe și le afectează mai mult pe femei decât pe bărbați. Factorii care pot crește riscul apariției atacurilor de panică sau a tulburărilor de panică includ: antecedente familiale; stres major, provocat de o boală gravă sau de moartea unei persoane apropiate; un eveniment traumatic, ca de pildă un abuz sexual sau un accident grav; schimbări majore în viața personală (divorțul sau o naștere recentă); fumatul sau consumul excesiv de cafeină; antecedente de abuz fizic sau sexual în copilărie; menopauza.
Complicații - Netratate, atacurile și tulburările de panică vă pot afecta grav existența în ansamblul ei. Ajungeți să vă preocupe atât de mult iminența unui nou atac, încât trăiți într-o permanentă stare de teamă, ceea ce vă distruge, în timp, calitatea vieții. Complicațiile includ: dezvoltarea unor fobii specifice, cum ar fi teama de a conduce un autovehicul sau de a ieși din casă; probleme la locul de muncă sau la școală; depresie, tulburări de anxietate; creșterea riscului de sinucidere sau al gândurilor suicidare; recurgerea la consumul de alcool sau al altor substanțe; probleme financiare.
La unele persoane poate să apară agorafobia (teama de spații deschise); acestea evită locurile sau situațiile care le provoacă anxietate, deoarece se tem că nu pot primi ajutor dacă suferă un atac de panică. Alții, dimpotrivă, pot deveni dependenți de cei apropiați, refuzând până și să iasă din casă neînsoțiți.
Profilaxie - Nu există nicio modalitate sigură de a preveni atacurile de panică sau tulburarea de panică. Totuși, următoarele recomandări vă pot fi de folos:
• Solicitați, cât mai repede posibil, tratament de specialitate, pentru a vă ajuta să stopați agravarea sau creșterea frecvenței atacurilor de panică.
• Urmați cu strictețe schema de tratament, pentru a preveni recidivele sau agravarea simptomelor
• O activitate fizică regulată poate juca un rol important în reducerea stărilor de neliniște.
Psihoterapia - Tratamentul vă poate ajuta să reduceți intensitatea și frecvența atacurilor de panică și să vă îmbunătățiți calitatea vieții. Psihoterapia este considerată ca primă opțiune pentru un tratament eficient al atacurilor și tulburărilor de panică; vă poate ajuta să înțelegeți aceste manifestări și să învățați cum să le faceți față.
O formă de psihoterapie numită terapie cognitiv-comportamentală vă poate ajuta să înțelegeți, prin propria experiență, că simptomele de panică nu sunt periculoase. Terapeutul vă va ajuta să re-creați, pas cu pas, simptomele unui atac de panică într-o manieră sigură, repetitivă. Pe măsură ce senzațiile fizice de panică nu vi se mai par amenințătoare, atacurile încep să se rezolve. Un tratament de succes vă poate ajuta să depășiți temerile legate de situațiile pe care le-ați evitat înainte, de teama unor noi atacuri de panică.
Rezultatele tratamentului necesită adesea timp, efort și răbdare. S-ar putea să constatați că simptomele se reduc în câteva săptămâni sau în câteva luni. Pentru a vă asigura că atacurile de panică se mențin sub control și pentru a evita recidivele, solicitați, din când în când, o vizită medicală de specialitate.
Stil de viață și remedii la domiciliu - Deși atacurile și tulburările de panică beneficiază de tratament profesional, puteți contribui la gestionarea simptomelor, pe cont propriu, prin adoptarea unui stil de viață și de autoîngrijire corespunzător:
• Respectați schema de tratament. Confruntarea cu propriile temeri poate fi un proces dificil, dar tratamentul vă ajută să nu vă mai simțiți prizonier în propria casă • Evitați cofeina, alcoolul, fumatul și drogurile recreaționale (tipuri de droguri care sunt folosite, alături de alcool, în special de tineri, în cluburi, discoteci, la petreceri sau pentru a-și intensifica starea de euforie (n. trad.) • Practicați tehnici de gestionare a stresului și de relaxare (yoga, respirația profundă și relaxarea progresivă a mușchilor) • Dormiți suficient și faceți mișcare în aer liber.
Discutați cu medicul înainte de a lua suplimente alimentare. Aceste produse pot provoca reacții adverse și pot interacționa cu alte medicamente.
Studiile au dovedit că psihoterapia în combinație cu tratamentul medicamentos sunt eficiente în 85% din cazuri. (sursa - mayoclinic.org)
