În Prefața volumului, după moto-ul “Cine stăpânește Germania, va stăpâni și Europa” (I. V. Stalin), autorul face următoarele precizări referitoare la conținutul lucrării de față. “Cartea se referă la situația economică, socială și politică a Europei după căderea Blocului Sovietic (1990), cuprinzând informații și comentarii pe care le-am trimis, la data respectivă, la publicațiile Cuvântul liber, România liberă, Evenimentul zilei, Ludwigshafen Zeitung, Deutsche Zeitung, Karpaten Rundschau etc.
Ne aflăm, deci, în fața unei cărți de publicistică, care cuprinde analize complexe, aprofundate, de mare finețe, a vieții publice europene și internaționale, cu accent pe realitățile din Germania și din România, în conexiunea lor cu evoluțiile din întreaga Europă, SUA și alte țări de pe mapamond. Autorul, profesorul Gelu Alex Tudor, din Târgu-Mureș, devenind “european, liber prin Europa, cu cartea de identitate (presa română)”, oferă cititorilor români, germani, și nu numai, informații “de la sursă”, în principal din presa germană, despre principalele evenimente din viața politică germană, ascensiunea și prestația cancelarului german Angela Merkel, complicatul proces al formării și destrămării coalițiilor de guvernare din Germania, principalele repere ale politicii externe germane și ale relațiilor Germaniei cu marile puteri ale lumii, aspecte din culisele politicii interne și externe ale Germaniei dezvăluite de presa germană, și, nu în ultimul rând, dimensiuni ale mentalului colectiv german față de activitatea liderilor politici, respectiv față de afirmarea și retragerea acestora din viața publică. În carte, sunt abordate delicatele probleme ale emigranților, terorismului și extremismului și poziția principalelor țări europene față de aceste mari provocări ale societății contemporane.
Volumul cuprinde 175 de articole, grupate tematic în 11 capitole, la care se adaugă Prefața, Anexele, Bibliografia și Cuprinsul, toate însumând 302 pagini, format A5. Articolele sunt redactate concis, într-o frumoasă limbă română și conțin informații redate cronologic, după cum urmează: Politica Germaniei sub cancelarul Angela Merkel; Sfera de influență (31 articole); Terorism și extremism; Mesopotamia; Bolnavul de amoc (11 articole); Intrarea României în U.E.; Casa săracilor; Caravana investitorilor; Adevăr și defăimare (15 articole); Depășirea limitei roșii; Hegemonia bipolară; SUA și Rusia (12 articole); Criza economică și financiară; Pachetele de salvare (7 articole); Conflictul marilor puteri; Iresponsabilitate transatlantică; Moldova, Ucraina și teritoriile românești (29 articole); Ungaria în presa germană; Conflictul ungaro-slovac; Tezele lui Viktor Orban și adversarii (28 articole ); Spionajul american asupra cancelarului german Angela Merkel; Spionul NSA în Rusia (8 articole); Alegerile prezidențiale din România. Iohannis, reprezentatul minorității germane, Președinte; Euforia presei germane (13 articole); Ultima legislatură a cancelarului german Angela Merkel. Strategia menținerii puterii (16 articole); Cultură românească în Exil (14 articole).
Pentru cititorul român, un interes deosebit îl prezintă cele 15 articole din capitolul “Intrarea României în U.E. Casa săracilor. Caravana investitorilor. Adevăr și defăimare”, articolele referitoare la “Conflictul marilor puteri.
Iresponsabilitate transatlantică. Moldova, Ucraina și teritoriile românești”, precum și cele care se referă la “relațiile Ungariei cu România, alegerile prezidențiale din România și la cultura românească în exil”.
Capitolul “Intrarea României în U.E.” cuprinde articole ale căror titluri vorbesc cu claritate despre conținutul lor: Germania - Un prieten sever, dar și onest?, Îngrădirea accesului cetățenilor români pe piața muncii germane, “Noaptea științei germane” și “Ziua economiei românești”, Manipularea informației. Gaura din podea, Defăimarea României, Căpitanul rămâne la bord, Programul de austeritate, un bumerang ș.a. Cititorul poate cunoaște drumul anevoios parcurs de români, deveniți cetățeni europeni, pentru eliminarea discriminărilor, clișeelor și prejudecăților față de România (“casa săracilor” și români) și intrarea în normalitate, în relația cu Germania, “motorul Europei”.
Capitolul Conflictul marilor puteri. Iresponsabilitate transatlantică. Moldova, Ucraina și teritoriile românești cuprinde articole în care sunt abordate probleme precum: Neliniști și tulburări sângeroase în Moldova, Opoziția din Chișinău - a cincea coloană a Bucureștiului?, Presa germană - Kosovo, o povară pentru Uniunea Europeană, Conflictul marilor puteri. “Cadoul Crimeea”, Presa germană. Moldova și Transnistria, Apartenența istorică a teritoriilor. Ucraina, câmpul de luptă de-a lungul secolelor, Repere istorice privind teritoriile românești ș.a.
La fel de interesante sunt, pentru cititorul român, articolele din capitolul Ungaria în presa germană. Conflictul ungaro-slovac. Tezele lui Viktor Orban și adversarii, din rândul cărora menționăm: Bazinul carpatic și minoritatea maghiară. Situația din România; “Premierul Ungariei rămâne încăpățânat”, “Veșmântul politicii ungare”. Relațiile cu România, Provocările politicienilor unguri după anii ' 90. “Specialitatea casei”, “Universitatea din Târgu-Mureș se apără” ș.a. Foarte bun cunoscător al problematicii relațiilor româno-ungare, de-a lungul secolelor, autorul abordează aceste subiecte, așa cum sunt ele prezentate de presa germană, dar și prin prisma analistului român, cunoscut pentru expertiza sa în această materie.
În anul 2020, când se împlinesc 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, autorul prezintă punctul de vedere al unor lideri ai Uniunii Europene, potrivit căruia “speranțele ungurilor legate de revizuirea Tratatului de la Trianon sunt neîntemeiate și lipsite de sens într-o Europă care garantează drepturile și libertățile minorităților, punctul forte fiind garantarea multiculturalității și asigurarea moștenirii culturale”.
Informații mai puțin cunoscute cititorilor români sunt cuprinse în capitolul Alegerile prezidențiale din România Iohannis, reprezentatul minorității germane, Președinte. Euforia presei germane, în articole precum: Presa germană: Hotărăște românește și alege nemțește, Mândria, disciplina germană și ardelenii, Presa germană: “Victoria românului de origine germană”, Presa germană după alegeri: Strămoșii sașilor și ai așezărilor romane, Reprezentantul minorității, șef al statului, “România, exemplu pentru Europa, dar trece sub tăcere demonstrația de la Cotroceni ș.a. Capitolul Cultură românească în Exil prezintă portretele și opera intelectualilor români Liliana Le Hingrat și Dinu Ianculescu, precum și lucrările Lectoratului românesc de la Universitatea Johannes Gutemberg Mainz.
Aproape fiecare articol este însoțit de imagini ale personajelor care fac subiectul acestora. Coperta întâi, concepută de Radu Dredețianu și Alexandru Tcaciuc, redă fotografiile color 18 personalități politice europene, iar pe coperta a patra este prezentată fotografia cancelarului german Otto von Bismark, însoțită de citatul “Este destinul celui slab să fie devorat de cel puternic”. Culegerea electronică și grafică a volumului este realizată de Xenia Bucur, Radu Dredețianu și Magdalena Ilik, corectura de Maria Conț, tehnoredactarea computerizată de Alexandru Tcaciuc, consilier editorial fiind Dimitrie Poptămaș.
Autorului, distinsului profesor, publicist și cercetător Gelu Alex Tudor, precum și întregii echipe editoriale, se cuvine să le adresăm sincere felicitări pentru lansarea în spațiul public românesc a unei lucrări care ajută cititorul român să cunoască perspectiva presei internaționale, și, în primul rând, a celei germane, asupra evoluției vieții publice europene, în mod deosebit a celei din Germania, România și țările vecine, cu sublinierea contextului geopolitic actual și a consecințelor promovării intereselor marilor puteri. O carte care nu ar trebui să lipsească din biblioteca politicienilor și a analiștilor români.
