În ședința de marți, 14 iulie 2020, Camera Deputaților, for decizional, a adoptat, cu 211 voturi pentru, 73 împotrivă și 10 abțineri, proiectul de lege privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea hărțuirii psihologice (morale) la locul de muncă.
Nici colegii nu pot fi hărțuiți
Actul normativ, inițiat de deputatul independent Oana Bîzgan, prevede sancțiuni între 10.000 și 15.000 de lei pentru angajații care săvârșesc fapte de hărțuire psihologică asupra unui alt angajat.
Însă, pentru situațiile când organizațiile instigă la fapte de hărțuire, amenzile prevăzute sunt de până la 200.000 de lei. De asemenea, angajatorul este obligat să ia toate măsurile pentru a combate și a preveni actele de hărțuire psihologică la locul de muncă.
„Hărțuirea psihologică la locul de muncă va fi, în sfârșit, interzisă prin lege. Este un pas în plus spre respect reciproc și demnitate și o modalitate prin care aducem România la nivel european în ceea ce privește politicile referitoare la respectarea drepturilor angajaților", a scris, după adoptare, inițiatoarea proiectului.
Ce este hărțuirea psihologica la locul de muncă
Potrivit actului normativ, constituie hărțuire morală (psihologică) la locul de muncă și se sancționează disciplinar, contravențional sau penal, după caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și (sau) de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă, prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale, sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia.
Hărțuirea morală se poate manifesta prin conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale și acțiuni sau gesturi. Constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.
Stresul și epuizarea fizică
În înțelesul noii legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă.
„Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauza că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă. Hărțuirea morală la locul de muncă, pe criteriul de sex, este interzisă.
Angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravențională sau penală a angajatului pentru faptele respective", prevede actul normativ.
Obligații pentru angajatori
Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea, în regulamentul intern al unității, de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. În caz contrar, sancțiunea este amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei.
De asemenea, este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei!
Angajatul, victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condițiile legii, însă intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.
Sancțiuni pentru angajatori
Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii, să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză.
Totodată, instanța poate să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză, obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit, obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale și la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care acesta are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii, precum și să oblige angajatorul la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.
***
Pentru a intra în vigoare, este necesar ca proiectul de lege să fie promulgat prin decret de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.
