După 1990, statul român a restituit proprietățile, oamenii și-au luat înapoi pământurile, fiind îndemnați să practice o agricultură privată. Atunci a început marea distrugere din agricultură, fiindcă fiecare proprietar a făcut cum l-a dus mintea, unii cu pricepere, alții după ureche. Mijloacele de producție erau vechi și puține, mai ales după distrugerea fostelor secții SMA. România a trecut de la o agricultură performantă la una de subzistență. Mărturisesc că, înainte de Revoluția furată, urmăream cu interes transformările din agricultura fostei URSS, fiind abonat la revista Uniunea Sovietică, în plus, mai primeam de la Ambasadă revista Aurora.
L-am admirat sincer pe Gorbaciov pentru programul susținut de Perestroika, adică restructurarea economiei sovietice pentru a mări performanțele economiei. Precizez că Gorbaciov s-a considerat întotdeauna un adept loial al marxism-leninismului, devotat cauzei socialismului. Scopul lui declarat era să reformeze sistemul comunist prin măsuri revoluționare, o reformă numită glasnost - deschidere. Glasnostul a permis ziariștilor, cetățenilor, să discute deschis despre problemele politice, să-și exprime deschis opiniile. Ziarele sovietice puteau să critice politica guvernamentală, Partidul Comunist, chiar și pe Gorbaciov. Să-mi fie cu iertare dacă amintesc despre omul care a schimbat fața Europei de Est. S-a născut în 1931, în satul Privornoe, din regiunea Stravropol, a fost un elev deosebit și, la 15 ani, s-a înscris în Comsomol (Uniunea Tineretului Comunist). A lucrat 4 ani pe o combină în agricultură. În 1950 a fost admis la Universitatea din Moscova, Facultatea de drept. În timpul facultății, a devenit membru al Partidului Comunist. În 1955 s-a căsătorit cu Raisa Maximova și a avut o singură fiică, Irina. După absolvirea facultății, s-a întors în Stravropol, unde a început ascensiunea în Partidul Comunist. În 1971 ajunge membru al Comitetului Central, iar în 1978 a ajuns secretar pe probleme de agricultură.
În 1985 Gorbaciov a fost ales secretar general al Partidului Comunist Sovietic. Despre meritele lui în stingerea Războiului Rece și transformărilor politice din fosta URSS și statele satelit, foste comuniste, amănuntele se cunosc. Cert este că în 1989 a “încurajat” Revoluția din România și înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, un lider important pe scena politică a lumii. Urmările uciderii lui Nicolae Ceaușescu și a măsurilor dictate de trădătorii de neam și țară, care s-au perindat la conducerea României sunt, de asemenea, cunoscute. După 30 de ani de democrație, industria este distrusă, iar agricultura, sector strategic pentru siguranța alimentară a populației, face eforturi să supraviețuiască. O țară bogată, cu imense resurse naturale, a ajuns o colonie economică a occidentului.
E trist să vezi cum am devenit furnizori de muncitori și specialiști, cu înaltă calificare, pentru alte țări. Am fost martor la o întâmplare rușinoasă, petrecută într-un sat de pe Valea superioară a Mureșului, unde a venit un grup de francezi cu ajutoare, zdrențe și alte nimicuri. Românii i-au primit cu mare cinste, i-au ospătat cu mâncăruri tradiționale. La un moment dat, după ce s-au ospătat cu bunătăți românești, francezii au exclamat ,,n-am crezut că românii trăiesc atât de bine!”. Revenind la agricultură, am tot sperat că, după 30 de ani, vom redeveni ceea ce am fost! Da, sunt sectoare unde realizările sunt spectaculoase. Din păcate lipsesc unele măsuri privind valorificarea producției, mai ales informarea corectă și la timp a fermierilor, printr-un sistem de consultanță agricolă competentă. Agricultorii români au nevoie de informații privind tehnologiile de producție, managementul fermelor și înființarea cooperativelor, de informații privind piața produselor agroalimentare. Nu în ultimul rând, se impune revitalizarea sectorului de cercetare și popularizare a rezultatelor, pregătirea și instruirea tinerilor fermieri. Timp de 30 de ani, ziarul “Cuvântul liber” a oferit informații utile pentru cititori. Din nefericire, criza prin care trece presa scrisă din România nu ne-a ocolit nici pe noi!
