Oh, la, la, domnule președinte Macron! Unde alergați așa??? Chiar credeți că vă ajunge cineva?

Distribuie pe:

Șefii de stat și de guvern ai bătrânului nostru continent s-au reunit, în această primăvară, în capitala Italiei, pentru a marca cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Roma. „Este timpul să facem din Uniunea Europeană o uniune socială, cu drepturi întărite pentru cei care muncesc, cu o egalitate reală între bărbați și femei, locuri de muncă sigure și venituri garantate. (…) Pentru toate aceste motive, dorim ca în Declarația de la Roma să fie inclus un pilon social puternic al Uniunii Europene și am lansat pregătirea unui amplu summit social care îi va reuni pe liderii europeni în noiembrie, în Suedia", menționau, într-o declarație comună, miniștrii francez, german, italian, grec, portughez, maltez și ceh, întâlniți în prealabil la Berlin. Fapt pentru care cei șapte miniștri ai afacerilor europene s-au pronunțat în favoarea introducerii unui salariu minim în toate țările Uniunii Europene.

Potrivit caleaeuropeană.ro, în ianuarie 2017, zece state membre aveau reglementate salarii minime sub 500 de euro pe lună: Bulgaria (235 de euro), România (275 de euro), Letonia și Lituania (câte 380 de euro), Republica Cehă (407 euro), Ungaria (412 euro), Croația (433 de euro), Slovacia (435 de euro), Polonia (453 de euro) și Estonia (470 de euro). România intră în categoria statelor care au salarii minime sub 500 de euro. De la 1 februarie, salariul minim pe economie în țara noastră este de 1.450 de lei - aproximativ 322 de euro.

În alte cinci state membre, localizate în sud, salariul minim variază între 500 și 1.000 de euro pe lună: Portugalia (650 de euro), Grecia (684 de euro), Malta (736 de euro), Slovenia (805 euro) și Spania (826 de euro). În celelalte șapte state membre - localizate, geografic, în vestul și în nordul Uniunii Europene - salariul minim depășește 1.000 de euro pe lună: Marea Britanie (1.397 de euro), Franța (1.480 de euro), Germania (1.498 de euro), Belgia (1.532 de euro), Olanda (1.552 de euro), Irlanda (1.563 de euro) și Luxembourg (1.999 de euro).

Facem ce facem, și tot la bani ajungem! De ce, oare?

O să încerc să vă uluiesc din nou, spunându-vă că „peștele de la cap se… strică. Și se curăță de la coadă!" Mare noutate! Există și excepții, însă, când capul chiar e bun. De pildă, președintele Emmanuel Macron. Mie îmi place. Mi-a plăcut de la început, nu doar pentru povestea lui de iubire domestică, ci pentru că este un atipic… pozitiv! De pildă, fiindcă imprimă un ritm extrem de rapid realizării practice a promisiunilor, angajamentelor și platformei politice asumate în timpul campaniei electorale.

Cea mai spectaculoasă, aparent utopică și lipsită de șanse, promisiune a lui Macron a fost cea de a introduce „moralitatea pe scena politică". Și totuși… au fost adoptate în Adunarea Națională, la prima lectură, cele două proiecte de lege propuse de centristul François Bayrou, a căror intenție fundamentală este de a readuce „încrederea în viața politică". Ne reamintim că François Bayrou, șef al partidului de centru UDF (Uniunea pentru Democrația Franceză), spre care pare a se reorienta o parte tot mai consistentă a electoratului de stânga, a fost el însuși obligat să părăsească guvernul din cauza scandalului stârnit de cazul unor colaboratori ai unor europarlamentari din partidul pe care-l conduce. Ideea ce se desprinde din cele două proiecte este că „aleșii neamului" nu constituie și nici nu trebuie tratați drept o nouă castă închisă de privilegiați care-și autogenerează, continuu, noi și noi privilegii, acoperindu-se mereu unii pe alții într-un cerc vicios care poate pune în pericol întreaga credibilitate a sistemului.

Prima măsură fundamentală este interzicerea angajărilor membrilor de familie, prevedere valabilă în cazul miniștrilor, parlamentarilor și aleșilor locali. Încălcarea acestei dispoziții, adică angajarea unui membru din primul cerc familial (soț/soție, partener civil, concubin, părinți sau copii) este penalizată cu trei ani de închisoare și plata unei amenzi de 45.000 de euro. În cazul rudelor din cercul doi al familiei (legături non-familiale, membri ai fostei familii în caz de divorț), membrii guvernului și aleșii locali vor face o declarație obligatorie în fața Înaltei autorități pentru transparența vieții publice, iar deputații și senatorii vor depune aceeași declarație la comitetul de deontologie al Camerei respective a Adunării Naționale. Mai este obligatorie și o declarație specială în cazul angajării unui membru al familiei unui alt parlamentar...

A doua măsură relevantă este cea care sancționează cu imposibilitatea de a mai fi ales în cazul celor vinovați de crimă sau de comiterea unor infracțiuni care dovedesc lipsa de probitate morală.

Printre aceste infracțiuni se numără discriminarea, insultele sau defăimarea publică, provocarea la ură rasială, sexism sau din cauza orientării sexuale.

A treia măsură privește finanțarea partidelor. În termenii legii, Guvernul va putea crea, prin ordonanță, o „Bancă a democrației", care să faciliteze, în deplină transparență, accesul la credite în cazul formațiunilor politice care nu dispun de mijloacele financiare importante pentru susținera campaniilor electorale. Va exista „un mediator de credite" a cărui menire va fi să faciliteze dialogul între bănci, candidați și partide. Se interzice parlamentarilor să obțină împrumuturi personale în afara celor negociate prin bănci europene sau obținute de la partide politice. Se mai interzice și primirea oricărui împrumut din partea unei entități străine. Încălcarea regulii este pedepsită cu trei ani de închisoare și o amendă de 45.000 de euro.

A patra măsură privește dispariția progresivă (până în 2024) a „rezervei parlamentare" de care beneficiază acum deputații și senatorii (o sumă de 147 milioane de euro anual) care le era pusă la dispoziție în scopul ajutării comunităților sau asociațiilor locale, situație interpretată ca o ușă deschisă ce permitea „asigurarea controlului" aleșilor asupra circumscripțiilor electorale. În termenii aceleiași legi care dorește evitarea „controlului clientelar", au fost desființate și „rezervele financiare" aflate până acum la dispoziția fiecărui minister. Pe baza aceluiași raționament restrictiv.

A cincea măsură vizează sectorul atât de delicat al conflictelor de interese: deputații și senatorii nu vor mai putea îndeplini cumul de mandate, adică să aibă și mandate de consilier, asta în cazul în care funcția respectivă nu a început cu mai mult de un an înainte de alegerea lor. Le va fi interzis să ofere expertiză societăților comerciale implicate în licitații publice, iar un deputat sau senator se poate retrage din dezbaterea și votul unui proiect legislativ dacă el însuși estimează că, din cauza unui motiv sau altul, se află în situația de conflict de interese. Pentru prima oară, se creează un cadru juridic specific privind „colaboratorii parlamentari", aici apărând și interzicerea expresă a remunerării acestora de către un grup de lobby. În plus, se va întări și controlul asupra împrumuturilor primite de la persoane fizice. Se va efectua verificarea fiscală a parlamentarilor (inclusiv a europarlamentarilor) la începutul mandatului.

A șasea măsură instituie un regim nou în ce privește „cheltuielile de reprezentare ale parlamentarilor: este solicitată prezentarea de justificative sau solicitarea unor sume în avans. Biroul fiecăreia dintre camere va trebui să stabilească o listă a cheltuielilor permise precum și sistemul de control și difuzarea publică a informațiilor. Până acum parlamentarii primeau o indemnizație de reprezentare de 5.373 de euro lunar (senatorii 6.110 euro lunar) cheltuielile fiind certificate „pe cuvânt de onoare" de fiecare parlamentar. În plus, va urma o redefinire severă a sistemului de „venituri complementare" pe care le obțineau unii parlamentari care făceau parte din conducerea unor organisme publice sau parapublice. Candidații în alegerile prezidențiale vor trebui să depună o declarație de interese și activități în plus față de actuala declarație de patrimoniu. Va exista și un aviz obligatoriu al Înaltei autorități privind transparența vieții publice, privind diferențele existente în situația patrimonială a președintelui țării în momentul încheierii mandatului.

Ce credeți: ai noștri se bagă???

(Sursa: adev.ro/oucslh)

Lasă un comentariu