Președintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curții Constituționale a României (CCR), o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
“Prin modul de adoptare, dar și prin conținutul normativ, legea menționată contravine unor norme și principii constituționale”, se arată în sesizare.
Parlamentul a transmis șefului statului, în vederea promulgării, această lege, pe 12 octombrie.
Șeful statului precizează că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervențiilor legislative preconizate.
“În concluzie, în ceea ce privește legea supusă controlului de constituționalitate, prin care se introduc norme cu impact direct asupra bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și, implicit, asupra bugetului de stat, considerăm că nu au fost îndeplinite cerințele constituționale și legale referitoare la informarea Guvernului și la solicitarea fișei financiare de către Camera decizională în care au fost propuse și adoptate amendamente, astfel că la adoptarea legii criticate s-a avut în vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv și real, ceea ce contravine prevederilor art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție, referitoare la stabilirea sursei de finanțare”, se precizează în sesizare.
GUVERNUL A APROBAT O HOTĂRÂRE PRIVIND PROGRAMELE NAȚIONALE DE SĂNĂTATE, ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI CU NOUL CORONAVIRUS
Guvernul a aprobat, miercuri, o hotărâre privind modificarea și completarea HG 155/2017 referitoare la aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniu, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, a informat joi, printr-un comunicat de presă, Ministerul Sănătății.
Potrivit sursei citate, prin actul normativ s-a aprobat modificarea și completarea unor reglementări privind autorizarea, evaluarea, acreditarea furnizorilor care intră în contract cu Casele de sănătate publică, precum și decontarea serviciilor de dializă, reglementarea unor măsuri pentru preîntâmpinarea apariției unor disfuncționalități majore în asigurarea accesului bolnavilor la medicamente în cadrul programelor naționale de sănătate curative.
În contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, decontarea serviciilor de dializă, precum și regularizarea trimestrială a acestora se efectuează în limita sumelor alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cu această destinație.
Totodată, medicii de familie pot să emită prescripții medicale pentru bolnavii cu schemă terapeutică stabilă, tratați în cadrul programelor naționale de sănătate curative, în baza documentelor care le-au fost emise de către medicii specialiști - scrisoare medicală și/sau confirmarea înregistrării formularului specific de prescriere, și pentru unele medicamente din lista aprobată prin Hotărârea Guvernului 720/2008, republicată, cu modificările ulterioare, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis și care sunt prescrise de către medicii specialiști în conformitate cu limitările prevăzute în Ordinul ministrului Sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008.
MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII, MONICA ANISIE, A DECLARAT, MIERCURI SEARĂ, CĂ A SOLICITAT SĂ FIE EVALUATE TOATE TEZELE DE DOCTORAT CARE AU FOST REALIZATE LA ACADEMIA DE POLIȚIE.
“În conformitate cu articolul 216 alineatul 2 din Legea Educației Naționale, am decis și monitorizarea acestei Academii de Poliție, pentru că trebuie să vedem exact, din perspectiva noastră, a MEC, ce se întâmplă în cadrul acestei instituții de învățământ. Am solicitat Consiliului consultativ din cadrul MEC, adică am solicitat la CNATDCU, să fie evaluate toate tezele de doctorat care au fost realizate la Academia de Poliție. Vorbim de acele peste 800 de teze de doctorat care au fost realizate în cadrul Academiei de Poliție, să fie verificate pentru a vedea dacă sunt sau nu plagiate. (...) Vorbim în prima etapă de acele teze de doctorat ale cadrelor didactice de la Academie și după aceea, treptat, etapă cu etapă, să fie verificate. (...) Sunt în jur de 700. Consiliul de Etică și Management Universitar așa a dispus să se verifice antiplagiat toate tezele de doctorat ale cadrelor didactice care au avut contracte cu Academia de Poliție și au realizat aceste teze după apariția Legii Educației Naționale din 2011”, a spus Anisie la postul B1 TV.
Ea a afirmat că, în cazul în care se constată că o teză este plagiată, trebuie să se ia și o măsură administrativă în acest sens.
“Trebuie să se ia toate măsurile legale care se impun. Adică, odată ce teza a fost considerată ca fiind plagiată, trebuie să se ia și măsura administrativă în sensul acesta. Aș vrea să vă spun că în momentul în care am preluat mandatul de ministru nu am găsit ca să lucreze de fapt aceste consilii și a trebuit să operaționalizez. Nu se întruneau, unele dintre ele nici măcar nu mai aveau membrii desemnați. (...) Am operaționalizat printre altele și Consiliul de Etică și Management Universitar și CNATDCU, tocmai pentru că simțeam nevoia să realizăm acest lucru, de a avea alături aceste consilii consultative pentru minister și a lua măsuri legale care se impun în situația în care se încalcă etica academică”, a declarat Anisie.
ESTE NEVOIE DE APROFUNDAREA DIALOGULUI ÎNTRE GUVERN ȘI BOR
Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că, în continuare, este nevoie de aprofundarea dialogului între Guvern și Biserica Ortodoxă Română (BOR).
“Eu cred, în continuare, că este nevoie de aprofundarea dialogului între părți și cred că se poate ajunge la o colaborare, care, în definitiv, este în interesul românilor, indiferent de religia pe care o practică”, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni, într-o conferință de presă.
El a fost întrebat cu privire la afirmațiile recente ale Patriarhului Daniel, care a comparat restricțiile introduse la pelerinajul de Sfântul Dumitru cu ce s-a întâmplat în ultimele luni ale comunismului în România.
Marți, Patriarhul Daniel a ținut o predică celor câteva sute de credincioși prezenți pe Colina Bucuriei, la Sfânta Liturghie din ziua sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.
Patriarhul a relatat o întâmplare din toamna anului 1989, de la Hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, în 27 octombrie, când “autoritățile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaște ale sfântului, motivând că în aceeași zi, în clădirea de alături (Palatul Patriarhiei n.r.), unde era sediul Marii Adunări Naționale, ar avea loc o ședință importantă”.
“Și astfel, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist a fost obligat să transfere racla de pe Dealul Mitropoliei, de la Catedrală. Dar nu a dus-o prea departe, ci la Biserica Sf. Nicolae Vlădica, care se află aici, jos, în apropiere. Această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost «răsplătită», în sensul că, peste câteva luni, regimul comunist a căzut”, a spus Părintele Patriarh.
Pe 13 octombrie, președintele Iohannis afirma că un dialog direct între Guvern și BOR ar duce la soluții mai bune.
GUVERNUL A APROBAT LISTA BOLILOR INFECTOCONTAGIOASE PENTRU CARE SE INSTITUIE IZOLAREA
Guvernul a aprobat, miercuri, printr-o hotărâre, Lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea la domiciliu, la locația declarată sau, după caz, în unități sanitare sau în locații alternative atașate acestora, precum și Lista unităților sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave, informează un comunicat de presă al Ministerului Sănătății, transmis joi.
În lista bolilor infectocontagioase, care cuprinde 24 de afecțiuni și a fost propusă de Institutul Național de Sănătate Publică, a fost introdusă și infecția cu SARS-CoV-2.
Bolile infectocontagioase sunt acele tipuri de boli, determinate de agenți patogeni, care au un impact rapid și major asupra stării de sănătate și pot duce rapid la apariția de focare sau declanșarea de epidemii extinse la nivel național sau internațional. “Aceste boli infectocontagioase necesită identificare rapidă, declarare și instituire de măsuri imediate, în scopul limitării extinderii bolii în populația generală. Având în vedere faptul că bolile infectocontagioase sunt tratate în primul rând în spitalele și secțiile de boli infecțioase de pe teritoriul țării, lista unităților sanitare de bază, în care persoanele bolnave vor fi izolate în scopul evaluării clinico-biologice și acordării serviciilor medicale necesare, cuprinde în primul rând aceste tipuri de unități sanitare”, a explicat Ministerul Sănătății.
Conform sursei citate, unitățile sanitare de bază sunt cele care au capacitatea tehnică, logistica și dispun de resursa umană calificată pentru a putea trata bolile infectocontagioase ce impun izolarea persoanelor pentru tratament de specialitate și pentru prevenirea contagiunii.
Potrivit actualului normativ, rețeaua de spitale și unități sanitare ce asigură suportul pentru spitalele de Faza I și Faza II, numite și spitale suport, precum și nominalizarea acestora se stabilesc la nivel local, printr-un protocol de colaborare sub coordonarea Direcțiilor de sănătate publică județene și a Comitetelor județene pentru situații de urgență, și cuprinde:
* spitalele județene sau municipale de urgență, care pot asigura asistența medicală pentru celelalte urgențe medico-chirurgicale;
* spitalele municipale sau orășenești, preponderent cele cu secții de boli infecțioase sau pneumologie, precum și spitalele din alte rețele decât ale Ministerului Sănătății - Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Apărării Naționale, unități sanitare private.
În funcție de evoluția numărului de cazuri, în categoria spitalelor de Faza I, Faza II sau suport pot fi incluse și alte spitale, prin hotărâre de Guvern.
