“INFORMATIZAREA MEDICINEI TREBUIE SĂ REPREZINTE VIITORUL FUNCȚIONĂRII ACESTUI SISTEM”

Distribuie pe:

Președintele CNAS, Adela Cojan, a declarat recent că informatizarea medicinei trebuie să reprezinte viitorul funcționării sistemului sanitar.

Ea a reiterat că în noile norme la contractul cadru vor fi introduse și consultațiile online.

“Ce am mai învățat este lecția legată de digitalizarea sistemului medical. S-a întâmplat forțat, a apărut telemedicina, a apărut teleconsultația, a apărut nevoia de păstrare a distanțării fizice și atunci și sistemul asigurărilor sociale de sănătate și-a repliat legislația, astfel încât să poată deconta aceste servicii acordate la distanță. Cred că informatizarea medicinei în momentul de față trebuie să reprezinte viitorul funcționării acestui sistem, bineînțeles după ce îl vom defini clar. (...) Vom introduce în noile norme la contractul cadru acest gen de consultații, dar nu numai teleconsultațiile. Telemedicina înseamnă și teleradiologie, și chirurgie robotică, înseamnă și obținerea celei de-a doua opinii medicale”, a spus reprezentantul CNAS la un eveniment organizat sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române.

În opinia sa, la sfârșitul pandemiei s-ar putea “inversa” piramida sistemului de servicii de sănătate.

“Asta cred că se va întâmpla după finalizarea pandemiei - inversarea piramidei sistemului de servicii de sănătate din România, astfel încât medicii de familie să ne demonstreze că într-adevăr reprezintă baza piramidei, profesioniștii care ajută la rezolvarea, așa cum recomandă OMS, a peste 80% din populația de adresare, astfel încât la nivelul spitalelor să nu ajungă decât cazurile ce pun în pericol viața pacientului”, a explicat Cojan.

Potrivit acesteia, corpul medical românesc este suprasolicitat mai ales în spitalele COVID și suport COVID. Ea a afirmat că prima “lecție” învățată de la începutul pandemiei este cea a “transparenței și onestității”.

“Cred că în aceste 11 luni avem de învățat cel puțin câteva lecții. Cea mai importantă lecție este legea transparenței și onestității. (...) Legea transparenței și onestității este una pe care trebuie să o învățăm din această dramatică situație cu care ne confruntăm. (...) Altă lecție pe care ar trebui să o învățăm din această perioadă de pandemie este lecția unei coordonări și a unei conduceri decisive. Mesajele într-adevăr au fost decisive și au fost coordonate inclusiv la noi în țară încă de la începutul pandemiei, dar nu s-a acționat unitar în toată Europa. Unele țări au reacționat mai blând tocmai pentru a-și proteja economiile, alte țări au reacționat mai drastic. Măsurile de distanțare fizică impuse de lege, testarea pe scară largă și urmărirea contacților au fost prioritățile tuturor țărilor, dar vitezele și intensitățile de aplicare pentru aceste măsuri au fost diferite în diverse țări ale Europei ori recomandarea cea mai importantă transmisă de OMS și prima dintre ele a fost - identificați, testați și tratați fiecare caz pentru a întrerupe lanțul de transmitere!”, a arătat Adela Cojan.

Ea a amintit că în prezent peste jumătate din populația lumii se confruntă cu “restricții parțiale sau totale”.

“Abordarea unitară care depășește limitele geopolitice ar trebui să fie o altă lecție pe care trebuie să o învățăm. (...) Solidaritatea este altă lecție pe care am învățat-o cu ocazia pandemiei și observ, cel puțin în rândul corpului medical, în momentul de față observ această capacitate pe care au exersat-o mai puțin înainte de pandemie, capacitate de a lucra în echipă, de înțelegere, de comunicare și de coordonare a deciziilor la nivel de unitate sanitară sau la nivel județean sau local”, a mai susținut Adela Cojan.

Centrul de Cercetări Sociologice Larics și Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale, în parteneriat cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, a prezentat datele Barometrului de Sănătate al României, în cadrul unui eveniment organizat sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române.

 

 “ÎN PERIOADA STĂRII DE URGENȚĂ AM AVUT AMENZI MARI ȘI ELE ȘI-AU ARĂTAT EFECTUL”

Premierul Ludovic Orban a declarat luni că o mică parte din populație nu respectă regulile impuse în contextul pandemiei, menționând totodată că amenzile mai mari impuse în perioada stării de urgență și-au arătat efectul.

Întrebat, la finalul unei vizite de lucru efectuate în spitalele bucureștene, care este explicația faptului că, la nivel național, nu scade numărul de cazuri noi de COVID-19, Orban a răspuns că acest lucru este determinat de nerespectarea regulilor de protecție.

“Există anumite grupuri sociale - sigur, o minoritate, fără discuție - care nu respectă regulile. Asta este! Încercăm să utilizăm toate instrumentele legale, să mobilizăm toate forțele de ordine pe care le avem pentru a asigura respectarea regulilor de protecție și pentru a sancționa încălcarea regulilor de protecție, acolo unde este întâlnită. Pe de altă parte - asta este - există o parte, o minoritate din populația României care nu respectă regulile”, a spus premierul.

El a remarcat că amenzile mai mari din perioada stării de urgență au determinat un grad de conformare “foarte bun”.

“În perioada stării de urgență am avut amenzi mari și ele și-au arătat efectul, pentru că gradul de conformare a fost foarte bun. Ne-au fost anulate, practic, toate amenzile, prin decizia Curții Constituționale, iar Curtea Constituțională a stabilit că noi nu putem să mărim cuantumul amenzilor, lucrul acesta poate să îl facă doar Parlamentul. Parlamentul a stabilit actualul nivel al amenzilor”, a precizat Orban.

Pe de altă parte, el a prezentat demersurile guvernului pentru a crește calitatea serviciilor medicale, menționând decontări în valoare totală de 1,2 miliarde de euro din fonduri europene, dar și proiecte pentru noi spitale.

“În scurtul timp pe care l-am avut de când ne-am instalat la guvernare, am încercat să facem îmbunătățiri în ceea ce privește funcționarea spitalelor - dovadă sunt, practic, toate alocările de fonduri. Vom deconta peste un miliard două sute de milioane de

euro - achiziții care au fost făcute de spitale, de autorități locale pentru a crește calitatea serviciilor, pentru a achiziționa echipamente, aparate, mijloace de protecție. În ceea ce privește evoluția proiectelor, am semnat contractele de finanțare pe spitalele regionale. Deja pregătim documentații. Am obținut aprobarea pentru programul de finanțare pe 2021-2027 și suntem pregătiți să introducem în Planul Național de Reziliență și Recuperare finanțarea altor spitale noi sau a modernizării altor spitale. Sigur, vor trebui și modificări legislative, dar cu actualul Parlament, care este dominat de PSD, practic, nu am putut să adoptăm niciun fel de schimbare de legislație”, a susținut Orban.

 

ÎNCĂ 200 DE PATURI DE TERAPIE INTENSIVĂ VOR FI OPERAȚIONALIZATE ÎN ACEASTĂ SĂPTĂMÂNĂ

Circa 200 de paturi de terapie intensivă suplimentare vor fi operaționalizate în această săptămână, potrivit precizărilor făcute luni de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

“Încă 200 de paturi operaționalizăm în această săptămână în terapie intensivă, atât la nivel de teritoriu, cât și în București. În București avem 21 de spitale în acest moment care sunt COVID sau parțial COVID. (...)

Noi intenționăm astăzi să mai operaționalizăm Spitalul Cantacuzino, care să vină cu paturi de terapie intensivă și în măsura în care va fi nevoie, evaluăm și alte spitale în perioada următoare”, a declarat Nelu Tătaru la Digi24.

Potrivit ministrului, principala preocupare în această perioadă este mărirea numărului de paturi de terapie intensivă.

“În terapie intensivă gestionăm mai mult de 10-14 zile și atunci noi pregătim aceste paturi în continuare, deși vedem un număr care se plafonează la 9-10.000, în același timp rămânând pe terapie intensivă 1.180 de pacienți, evaluând în același număr de decese, evaluând în același timp cazuri care trec prin a doua fază a bolii, cei care sunt la boli infecțioase și necesită la un moment dat terapie intensivă. Deci, gestionăm dincolo de cele șapte zile în care vedem un platou, gestionăm mai mult de 10-14 zile cazurile pe care le vedem și le vom vedea în această perioadă pe terapie intensivă. De aceea, evidențierea altor paturi de terapie intensivă, precum și a altor unități spitalicești care pot completa cu paturi de terapie intensivă este principala noastră preocupare în această perioadă, atât în București, cât și în teritoriu”, a afirmat Nelu Tătaru.

El a menționat că luni dimineață erau 356 de persoane intubate.

 

“MĂSURA DE CARANTINARE DĂ REZULTATE…”

Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, că măsura carantinării localităților unde creșterea numărului de cazuri de COVID-19 este mare dă rezultate, precizând că sunt aproape 50 de localități în carantină, însă în București nu este nevoie de impunerea acestei măsuri pentru oprirea creșterii.

“Avem la dispoziție instrumente precum carantinarea și ați văzut că am luat decizia de carantinare peste tot unde am considerat și unde, pe baza evaluărilor DSP, s-a solicitat carantina. Avem la Baia Mare, la Zalău, Sibiu, Alba Iulia, Sebeș, Cugir, avem inclusiv capitale reședințe de județ carantinate. La Bistrița am înțeles că se va derula procedura de carantină. Avem aproape 50 de localități care sunt în carantină”, a afirmat Orban.

Premierul a mai menționat că, din analiza datelor din Sălaj, carantinarea a dat rezultate.

“Am făcut analiza pe cele trei localități urbane din Sălaj pentru care s-a decis intrarea în carantină pe data de 5 noiembrie. Toate cele trei localități, după aproximativ șapte zile, au început să înregistreze reducerea numărului de cazuri, deci un trend descendent. Deci măsura de carantinare este o măsură care dă rezultate”, a apreciat Orban.

El a spus că datele de la Cluj și Timișoara arată că în aceste zone este “un platou și nu a existat o creștere semnificativă” a cazurilor, fiind posibil ca măsurile luate pe plan local și național să dea rezultate, fără să fie nevoie de carantină.

De asemenea, întrebat în legătură cu situația din București, Orban a declarat că în Capitală este o rată a infectării de 5, 6 la mie, fiind un ritm de creștere “liniar” și este posibil să fie oprită creșterea numărului de cazuri, fără dispunerea măsurii carantinării.

 

CETĂȚEAN GERMAN ACUZAT CĂ A TRAFICAT MII DE ARTEFACTE FURATE DE LA SARMIZEGETUSA, CONDAMNAT CU SUSPENDARE

Tribunalul București l-a condamnat pe cetățeanul german Pop Zeno la doi ani închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, el fiind acuzat că a deținut și vândut piese de tezaur furate din situl arheologic din Munții Orăștiei - Sarmizegetusa Regia, printre care o brățară de aur de aproape un kilogram, podoabe dacice, monede geto-dacice, monede romane și artefacte din ceramică și piatră.

Potrivit deciziei instanței, Pop Zeno trebuie să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile la Administrația Domeniului Public București - Sector 1 sau în cadrul Poliției locale a Sectorului 1 București.

Pe latură civilă, instanța a dispus ca cetățeanul german să plătească Ministerului Culturii daune materiale de 72.654 de euro.

De asemenea, acestuia i-au fost confiscate mai multe bunuri: 473 monede de argint romane republicane și dacice, 7 brățări din argint, un colier și 23 de monede geto-dacice. Aceste bunuri au fost predate României, în baza unei decizii a Tribunalului din Salzburg, în anul 2017.

Pe de altă parte, judecătorii au respins cererea procurorilor de confiscare a altor bunuri, respectiv 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, care vor fi restituite cetățeanului german. A fost respinsă și cererea de confiscare a sumei de 72.150 de euro, reprezentând banii obținuți prin tranzacționarea unor monede.

Magistrații nu au fost de acord nici cu confiscarea unei brățări plurispiralice din aur în greutate de 933,4 grame, aflată în custodia Muzeului Național de Istorie a României.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Potrivit Parchetului General, în perioada 2005-2015, prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței și a proprietății bunurilor, Pop Zeno a dobândit, deținut și trans-ferat prin vânzare numeroase bunuri aparținând patrimoniului cultural național, furate din situri arheologice din România.

Astfel, în cursul anului 2006, Pop Zeno a vândut unui colecționar bulgar o brățară multispiralică din aur (în greutate de 933,4 g sustrasă din Rezervația Arheologică din Munții Orăștiei - situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în 2005), obiect pe care l-a prezentat cumpărătorului ca aparținând unei colecții private.

De asemenea, acesta a dobândit și deținut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice (ce fac parte din cel puțin patru tezaure monetare dispersate), un lot de 473 de monede de argint romane republicane și dacice, precum și 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracțiuni de pe teritoriul României.

Totodată, conform unor facturi datate în perioada 2007-2013, Pop Zeno a tranzacționat către diferite persoane sau societăți (din Europa și Statele Unite) peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică).

Conform Parchetului General, intermedierea valorificării acestor bunuri a fost efectuată de persoane care și-au asumat rolul de spălători de bani și artefacte, unele trimise în judecată, respectiv condamnate în alte cauze instrumentate de Ministerul Public.

Tipurile monetare identificate prin facturile anterior menționate au fost recuperate de autoritățile judiciare și în alte cauze penale, unele soluționate definitiv, iar altele aflate în curs de soluționare, în urma expertizelor efectuate stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice românești.

Parchetul precizează că brățara plurispiralică din aur a fost restituită autorităților judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condițiile Convenției UNIDROIT colecționarului de bună credință care a cooperat cu organele judiciare.

Brățara se află în prezent în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București și aparține patrimoniului cultural național, categoria Tezaur.

Piesa reprezintă a 13-a brățară recuperată de autoritățile române (dintr-un total de 15 brățări sustrase în perioada 2000-2001 din siturile arheologice), stabilindu-se că, similar celor 12 brățări plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de proveniență este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreața, aparținând unui tezaur regal ascuns în centrul regatului dac.

Alte obiecte recuperate - 473 de monede și 18 podoabe dacice din argint - au fost repatriate și se află în custodia Muzeului Național de Istorie a României.

Lasă un comentariu