Au urmat săptămâni pe parcursul cărora am contactat oficialitățile locale: direcțiunea Școlii Generale nr. 2 (actuala Școală “Ioan Vlăduțiu”), Consiliul Provizoriu al Unității Naționale (C.P.U.N.), precum și pe directorii unor întreprinderi economice din oraș, pentru a le obține colaborarea. În același scop, în luna martie 1991, cu acceptul colegilor din biroul subfilialei Luduș a Uniunii “Vatra Românească”, al cărui președinte eram, cu sprijinul C.P.U.N. Luduș și al Comitetului de părinți, de la Școala Generală nr. 2, am organizat, la Casa Orășenească de Cultură, o adunare cetățenească. Fără nicio excepție, cei prezenți au primit, cu bucurie, posibilitatea reluării legăturilor cu frații români de peste Prut, au aplaudat după citirea documentului semnat de oficialitățile din Bravicea și s-au oferit să sprijine acțiunile concrete impuse de călătoria unui grup de ludușeni la Bravicea și de primire a oaspeților moldoveni la Luduș. Între timp, oficialitățile din Bravicea au comunicat că ar dori să fie primii care fac deplasarea și au sugerat să fie primiți la Luduș în săptămâna 14-20 iulie 1991. Lucrurile au început să se precipite și, pentru rezolvarea lor, a fost necesară implicarea directă a administrației locale. A fost momentul în care președintele C.P.U.N. Luduș, profesorul Ioan Th. Oltean, i-a convocat pe directorii unităților economice din oraș, ca să le solicite sprijin financiar și material, prin sponsorizare. În timpul întâlnirii din data de 9 iulie 1991, domnii ing. Ioan Baghiu, directorul Fabricii de Anvelope Luduș (F.A.L.), ing. Dumitru Turcu, directorul Fabricii de Zahăr Luduș (F.Z.L.), Ioan Badea, șeful Autobazei Luduș, Iacob Boca, șeful stației PECO, din Luduș, Dănilă Bumbu, secretarul subfilialei din Luduș a Uniunii “Vatra Românească”, ing. Marius Ober, directorul E.G.C.L. din Luduș, ec. Pompei Marian, președintele Cooperativei de Consum din Luduș, jr. Dumitru Cocioarvă, directorul Întreprinderii Comerciale de Stat Mixte (I.C.S.M.), din Luduș, Ioan Lăpușan, directorul Cooperativei Meșteșugărești “Unirea” și alții, și-au asumat responsabilități concrete privitoare la asigurarea resurselor financiare și materiale pe toată durata prezenței la Luduș, a oaspeților din Bravicea. Potrivit programului întocmit atunci, în fiecare zi, hrana repartizată pe cele trei mese principale ale grupului de moldoveni trebuia suportată de câte o întreprindere economică, iar gustările, din sponsorizări, cazarea și pregătirea alimentelor căzând în responsabilitatea Liceului Industrial (director prof. Emil Coman, administrator dl. Nicu Palaghie), de organizarea serilor de dans urmând să se ocupe dl. Sorin Teognoste, directorul Clubului Fabricii de Zahăr și dl. Ioan Degan, electronist la I.I.R.U.C. Luduș.
Oaspeții din Bravicea au sosit la Luduș cu autocare, dubițe și autoturisme proprii, cu o zi înainte de data planificată, adică în după-amiaza zilei de sâmbătă, 13 iulie 1991. Au fost cazați în dormitoarele de la internatul Liceului Industrial. Cantina liceului fiind închisă, am fost obligați să recurgem la improvizații pentru asigurarea cinei (gustări pe bază de franzelă feliată, felii de salam, de caș, slănină, roșii, ceapă, castraveți, ridichi și borcănașe cu iaurt).
Duminică, 14 iulie 1991, au fost primiți, în mod festiv, de prof. Ioan Th. Oltean, de ing. Dumitru Turcu, de prof. Mircea Gheborean, de prof. Virgil Călugăr, directorul Școlii Generale nr. 2, la sediul Primăriei orașului Luduș, unde s-a stabilit programul pentru cele șapte zile de sejur: participare la slujba religioasă, oficiată de părintele protopop Iuliu Bacali, la Biserica “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, vizite la Fabrica de Lapte Praf, la Școala Generală nr. 2, la F.A.L. și F.Z.L., excursii la Alba Iulia (cu vizitarea Catedralei Ortodoxe a Reîntregirii, a Muzeului Unirii, a celulelor în care au fost închiși eroii neamului Horea, Cloșca și Crișan și a statuii Voievodului Mihai Viteazul, înfăptuitorul, în 1600, a primei reîntregiri a teritoriilor locuite de românii din spațiul Daciei străbune), la Mănăstirea de la Râmeți, la Cluj-Napoca (cu vizitarea Muzeului de Istorie al Transilvaniei, a Grădinii Botanice, a Institutului Agronomic, a statuii ecvestre a regelui Matei Corvin, cu descendență românească), la Târgu-Mureș (cu vizitarea Palatului Culturii, a Muzeului etnografic și a Cetății medievale, a pieței Victoria, unde, la 20 martie 1990, elemente șovine și revizioniste au provocat un conflict interetnic, cea vizată fiind etnia românească), vizită la Casa de copii (fete) de la Zau de Câmpie, unde li s-a servit pește din belșug. În ziua de 15 iulie 1991, la cantina Fabricii de Zahăr a fost organizat și un dineu de afaceri româno-român (Luduș Bravicea). Unii elevi au venit de acasă cu ruble sau cu lei românești, ca bani de buzunar. Au fost însă și copii care n-au primit de la părinți niciun ban. Acestora le-am dat eu bani din propriile mele venituri: Ecaterina Cogălniceanu, Galina Gonciaruc, Vera Ursachi, Lilia Mihai, Aliona Bumbu, Rodica Bulat, Horia Postolache, Violeta Beiu, Victoria Țărne, Natașa Saladuc, Chirilovna Palaghie, Galina Nicova, Mariana Bacumenco (sume între 300 și 2.000 de lei, echivalentul a 30 și 200 de ruble), iar prof. Vasile Mureșan i-a oferit 500 de lei elevului Vicol Țărne. Copiii au folosit banii ca să cumpere cadouri pentru cei de acasă. În timpul vizitei noastre la Bravicea, unii dintre părinții copiilor s-au oferit să ne restituie acei bani. La plecarea lor din Luduș, Cooperativa Meșteșugărească “Unirea” a făcut cadou copiilor și însoțitorilor lor canadiene, eșarfe tricolore, jambiere, mingi de plastic, ilustrate cu imagini din Luduș, iar noi, organizatorii, am dăruit fiecărui copil basarabean câte 600 de lei, ca să aibă bani de buzunar până la ieșirea din România.
În timpul șederii lor la Luduș, dar mai ales cu prilejul serilor de dans (discotecă), elevii din Bravicea și-au făcut prieteni printre elevii ludușeni. Într-una din zile, i-am invitat la masă, acasă la mine, pe colegii profesori din Bravicea. Emoționantă a fost și petrecerea din seara de 19 iulie 1991, care a avut loc la internatul liceului. A doua zi, sâmbătă, 20 iulie 1991, ne-am despărțit, ca buni prieteni, și cu promisiunea revederii la Bravicea.
(Va urma)
