PATRIOTISMUL ȘI DORUL DE ȚARĂ

Distribuie pe:

Există, în România, “patrioți” dispuși să critice tinerii care au fost alungați din țară de cancerul corupției, o boală care a cuprins societatea românească în toate segmentele ei. Începând de la grădiniță, când cotizezi doamnei educatore cu un cadou simbolic, o mică atenție, și până când omul trece dincolo, în cealaltă viață, când familia este obligată să cotizeze din nou… Boala se manifestă pregnant în sistemul sanitar și în politică, două sectoare pe care generația tânără este chemată să o vindece. Tinerii care și-au luat lumea în cap n-au reușit să lupte, să se acomodeze principiilor de viață impuse de politicieni. Cei care au rămas în țară, o parte s-au adaptat, și-au însușit din apucăturile haitei mancurtizate și supraviețuiesc confortabil, vezi situația tinerilor înregimentați în USR. Alt segment, destul de subțire, luptă, sub diferite forme, organizați în ONG-uri, asociații profesionale etc. Se pare că tinerii politicieni din AUR vor să schimbe, cu adevărat, fața României, dacă nu intră și printre ei dihonia provocată de orgolii și fățărnicie.

Tinerii stabiliți în străinătate și-au rostuit viața după rânduielile din țările care i-au adoptat. Au susținut examene peste examene, au învățat limba țării respective, au învățat istoria și legislația pentru susținerea unui examen de acordare a cetățeniei. Apoi, și-au înfrânt dorul de țară, de neam, muncind din greu să-și facă un rost. Copiii lor, născuți dincolo, nu mai sunt români, fiind educați și crescuți în școlile din țările respective, unde nu se predă istoria românilor. Vicepreședintele PNL, mai serile trecute, adresa un apel medicilor români să se întoarcă acasă, fiindcă este nevoie de ei. Domnia sa a evitat să spună cât de putred este sistemul sanitar din România, o țară unde nu s-au construit spitale în ultimii ani, iar promovările se fac după criterii politice sau familiale, nu pe valoare profesională.

A reproșa că, copiii românilor, stabiliți în străinătate, nu mai vorbesc limba română, este o realitate dureroasă, dar să avem în vedere că în SUA există pe piață, la un preț accesibil, un aparat prin care se poate comunica, în limba română, cu străinii, prin traducere simultană. Din păcate, un asemenea aparat este mult mai scump în România. Pe mine mă întristează faptul că limba română este invadată de cuvinte și expresii în limba engleză. Nu știu ce înțeleg patrioții români când aud o limbă păsărească la televizor sau radio. Ar trebui să ne întristeze realitatea din Târgu-Mureș, unde denumirile unor supermarketuri nu sunt în limba română: Auchan, Kaufland, Lidl, Penny, faptul că, dacă nu cunoști limba engleză, noi, cei trecuți de prima tinerețe, nu ne descurcăm cu digitalizarea implementată în toate sectoarele vieții. Mai nou, vremelnicii guvernanți și-au manifestat intenția să-i scoată pe români din piețe, recomandându-le supermarketurile, de unde să ne cumpărăm mâncare produsă în străinătate. Pe conducătorii țării, mari “patrioți români”, îi doare drept în cotul stâng de faptul că românii mor prin spitale, datorită incompetenței medicilor, considerați eroi și răsplătiți ca atare. S-a ajuns în situația, rușinoasă, să-i fie frică românului de spital. Te duci pe picioare și ieși în patru scânduri. Și atunci de ce să te întorci acasă, într-o țară în care tranziția spre normalitate durează de treizeci de ani și tot nu sunt semne că începe să se sfârșească? Chemarea adresată tinerilor este binevenită, dacă se dorește cu adevărat ca ei să se întoarcă acasă, unde există condiții de manifestare și realizare bune. Apropo de bunătate, mă deranjează când aud politicienii sau jurnaliștii folosind cuvântul, țigănesc, mișto.

 

Lasă un comentariu