CRESC EMOȚIILE NEGATIVE ALE ROMÂNILOR...

Distribuie pe:

Un studiu recent despre emoțiile românilor și satisfacția lor față de aspectele importante ale vieții, realizat de Reveal Marketing Research, arată că emoțiile negative cresc, iar satisfacția față de aspectele de bază ale vieții scade.

Furia și frica, în top

Studiul despre emoțiile românilor redă aspecte de moment, dar și de evoluție a lor în timp. Astfel, în mediul urban, în luna noiembrie 2020, a crescut ușor teritoriul furiei și al fricii, de la 59% în octombrie la 62%.

Emoțiile românilor sunt, în prezent, mai degrabă negative decât pozitive, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, cu teritoriul furiei si al fricii (62%) pe primul loc, urmat de oboseală și dezamăgire (24% în urban și 27% în rural).

Totuși, în mediul rural, furia și panica au scăzut constant din luna august până acum (de la 73% la 62%), fiind înlocuite de oboseală și dezamăgire, un proces firesc ce arată o scădere a energiei oamenilor. Frica și furia sunt o fațetă energetică e emoțiilor negative, iar oboseala (dezamăgirea) sunt emoții tipice oamenilor lipsiți de energie.

În mediul rural, cea mai resimțită emoție este în continuare îngrijorarea, mai ales de către maturii fără partener (25%). În luna octombrie, aceasta era resimțită mai degrabă de către familiile moderne din mediul rural (26%).

Segmentele cele mai furioase din mediul rural sunt milenialii (generația născută între anii 1986 - 1991) și maturii singuri (75%), iar în mediul urban, familiile moderne și cele tradiționale, la egalitate (65%).

Cei mai mulțumiți, maturii singuri

Potrivit studiului, după creșterea substanțială a satisfacției față de venituri și carieră între lunile august și octombrie a.c., în noiembrie aceasta scade. În plus, cresc ușor emoțiile negative (în mediul urban, furia și panica, iar în mediul rural, oboseala și dezamăgirea), ceea ce presupune că oamenii din mediul urban au încă suficientă energie să fie furioși, spre deosebire de cei din mediul rural.

Cu alte cuvinte, familiile moderne și tradiționale, cele mai furioase segmente din mediul urban, au nevoie să le fie canalizată energia, fie ea chiar și negativă, spre oportunități de implicare pentru a schimba ceva în jurul lor.

De altfel, în mediul urban, crește satisfacția față de carieră și locul de muncă, de la 64% în septembrie la 68% în octombrie, apoi scade la 60% în noiembrie. Culmea, tot în mediul urban, cei mai mulțumiți au devenit maturii singuri (70%).

Analiza din perioada aprilie - noiembrie arată o schimbare bruscă în priorități. Astfel, scade orientarea către schimbare și crește cea către stabilitate și tradiție (în mediul urban), în timp ce în mediul rural trendul este opus.

Orientarea către credință

În luna octombrie, segmentul milenialilor înregistrează cel mai înalt scor (45%) pentru orientarea către schimbare, cu o scădere de 4% față de mediul urban. Milenialii din mediul rural erau în octombrie opuși celor din mediul urban (58% alegând stabilitatea), lucru ce arată faptul că depind ca priorități de mediul în care trăiesc, mai mult decât celelalte segmente. În luna noiembrie, orientarea lor către stabilitate scade la 32%.

În mediul urban are loc o scădere mai abruptă a orientării către schimbare și o creștere semnificativă a orientării către stabilitate, responsabilitate și credință (de la 26% la 32%). Și mediul rural urmează trendul românilor din mediul urban, dar cu întârziere, așa că aici orientarea către stabilitate este mai degrabă constantă (38%).

Această schimbare are loc în contextul creșterii ușoare a fricii (panicii). Orientarea către stabilitate are loc și în contextul scăderii satisfacției față de aspectele de bază, precum veniturile și locul de muncă. În toate aceste luni, s-a observat o corelație dintre scăderea satisfacției și orientarea către stabilitate.

Românii își doresc stabilitate atunci când aceasta le este amenințată (venituri mici, incertitudine), ceea ce se corelează și cu creșterea emoțiilor negative, mai ales din teritoriul furiei și al panicii.

Cheltuieli reduse, dar... fără economisire

Românii recunosc că au cheltuit mai puțin, atât pentru a-și satisface nevoi de bază, precum cea de siguranță și supraviețuire (scădere de la 58% la 51%), cât și pentru dezvoltare personală și stimă de sine (de la 12% în octombrie la 8% în noiembrie).

Se observă scăderi inclusiv la categorii de produse care erau în creștere în luna octombrie, precum electrocasnice (de la 20% la 14% în mediul urban) și cărți (de la 19% la 12%). Acest lucru s-a întâmplat pentru că românii mai cheltuitori, cei care provocau creșterea cheltuielilor, s-au abținut de la cumpărături în ultima lună, înainte de Black Friday.

Cu toate acestea, abținerea nu a fost considerată drept economisire, pentru că românii apreciază și că au pus mai puțini bani deoparte în luna noiembrie (scădere de la 17% la 13%).

Cei mai economi, tot maturii singuri

În mediul urban, cei mai economi sunt maturii singuri, care declară în proporție de 22% că au pus bani deoparte în ultima lună, ei fiind segmentul care a cheltuit cel mai puțin pe alimente (76%), dar și că sunt cei mai mulțumiți de locul de muncă (70%).

Pe locul al doilea sunt tinerii profesioniști, cu 18%, iar în mediul rural cei mai economi sunt seniorii pensionari (28%), urmați de familiile tradiționale (15%).

În mediul rural, tinerii profesioniști au cheltuit mai mult decât media pe electrocasnice (20%) față de același segment din mediul urban (18%).

Totodată, curățenia casei și investițiile în electrocasnice, mobilier și decorațiuni reprezintă încercări ale românilor de a se adapta la noile restricții, dar și la... venirea frigului.

*

Studiul Reveal Marketing Research a fost realizat în luna noiembrie 2020, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, rural și urban, de 1.015 respondenți, iar marja de eroare este +/-3%. (L.P.)

Lasă un comentariu