RUSIA - “JANDARMUL EUROPEI” SAU “MAIMUȚA PLÂNGĂREAȚĂ”?

Curtea Constituțională de la Chișinău a declarat, joi, neconstituțională Legea 234 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care conferea un statut special limbii ruse. Proiectul a fost adoptat în a doua lectură, cu votul a 55 de deputați, într-o sesiune desfășurată de parlament, în cursul nopții de 15 spre 16 decembrie 2020, și a fost susținut de deputații Partidului Socialist (PSRM) și deputații platformei “Pentru Moldova”, din care face parte și Partidul Șor.

“Limbii ruse nu i se conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Domnica Manole, făcând referire la rezultatele recensământului din 2014, când 77,87% din populația Republicii Moldova a declarat că vorbește limba română și doar 9, 39% - limba rusă. Conform datelor recensământului de atunci, 4,08% din populație a declarat că vorbește limba găgăuză, 3,82% - limba ucraineană, 1,48% - limba bulgară, au informat Radio Chișinău și Ziarul de Gardă.

Mare supărare, mare, la curtea Țarului! “Konstantin Kosaciov, președintele Comisiei pentru relații internaționale din Consiliul Federației, camera superioară a Parlamentului rus, a criticat, vineri, în termeni virulenți, decizia din urmă cu o zi a Curții Constituționale de la Chișinău. Criticile au fost exprimate într-o postare pe blogul senatorilor ruși, de pe pagina de internet a Consiliului Federației, intitulată «În Europa prin încălcarea drepturilor rușilor?».

Kosaciov pune pe același plan decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova și pe cea a Ucrainei, din 16 ianuarie, prin care întregul sector de servicii din această țară trece exclusiv la limba ucraineană, calificându-le pe ambele drept «atacuri împotriva limbii ruse», potrivit portalului Deschide.md.. Senatorul rus vede o legătură între cele două măsuri și aspirația de integrare europeană a Republicii Moldova și Ucrainei. «Am impresia că Europa tratează cu indulgență astfel de decizii, considerându-le în deplină concordanță cu valorile europene, la care aderă în mod declarativ Kievul și Chișinăul, încălcând de fapt convențiile europene», susține Kosaciov, în opinia căruia «rusofobia devine un element sistemic al politicii europene, încurajată de Uniunea Europeană în vecinătatea Rusiei». El susține că decizia a fost luată la presiunea forțelor proeuropene. «Acești politicieni înțeleg integrarea țării lor, într-un mod specific, prin renunțarea la vechea identitate moldovenească și a propriei statalități, de dragul alipirii la România», scrie Kosaciov, adăugând că, nu întâmplător, atât președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, cât și deputații care au contestat legea votată la sfârșitul anului trecut și promulgată de Igor Dodon dețin cetățenie română.

În acest context, Kosaciov amintește că președintele Maia Sandu a promis în campania electorală că vrea să construiască un stat în care cetățenii tuturor grupurilor etnice se vor simți în siguranță, în care drepturile lor, inclusiv dreptul de a-și folosi limba, vor fi protejate în mod fiabil. Dacă Maia Sandu va susține decizia Curții Constituționale, atunci, în opinia sa, va fi foarte dificil să realizeze obiectivul declarat de ea: «stabilirea unor relații bune cu Rusia și rezolvarea multor probleme acumulate între țările noastre». «Nu mai puțin important este faptul că decizia Curții Constituționale îndepărtează Moldova și mai mult de soluționarea conflictului transnistrean. Este greu de imaginat că locuitorii din stânga Nistrului, care au suferit o tragedie în urmă cu 30 de ani, din cauza acelorași probleme lingvistice și acelorași dorințe ale autorităților de la Chișinău de a efectua o românizare forțată, ar dori brusc să se reintegreze cu o astfel de Republică Moldova», afirmă senatorul rus.”

“Calul moare de drum lung și prostul de grija altuia”! Unii mint cum respiră.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a emis un comunicat prin care cere misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova să se abțină de la comentarii pe marginea deciziei Curții Constituționale.

Toată povestea asta ar putea părea o furtună într-un pahar cu apă, dacă rusificarea voluntară sau silită a locuitorilor de limbă română, care sunt încă majoritari (circa două treimi din locuitori în 2018), nu ar constitui, de câteva secole, un capitol al politicii rusofile. Cei care se declară Români sunt considerați și acum “minoritate etnică” în propria lor țară, Republica Moldova.

În ciuda teoriilor sovietice care pretind că identitatea națională românească ar fi “o invenție recentă a statului român imperialist”, limba și identitatea română sunt atestate, inclusiv între Prut și Nistru, prin numeroase surse, încă din secolul al XV-lea. Vom consacra însă un alt spațiu, special, acestui subiect.

“Deși, în perioada 1991-2001, s-au făcut progrese simțitoare în însușirea de către masa poporului din Moldova a valorilor comune ale limbii și culturii române, clasa politică este cea care frânează acest proces. Rusificată și ea, clasa politică utilizează mijloace democratice pentru apărarea conceptului și acțiunii politice a moldovenismului adus de ruși, întreținând artificial o situație confuză în rândul populației.”

Moldovenismul, ca viziune politică, a fost un concept etno-cultural menit a netezi calea rusificării populației române dintre Prut și Nistru, pe principiul “Divide et impera”. Eterna și infailibila politică a tuturor imperiilor!

Așadar, Rusia critică violent aspirațiile europene ale Chișinăului și vorbește despre “renunțarea la vechea identitate moldovenească și a propriei statalități, de dragul alipirii la România” din partea Republicii Moldova. Să le fie de bine! Dar trebuie să fim atenți. Cine își uită istoria riscă să o retrăiască!

 

 

Lasă un comentariu