Degradarea structurii Căii Ferate din România este arhicunoscută de ministrul transporturilor Răzvan Cuc și de guvern. Problemele cele mai numeroase sunt în infrastructură, mai ales la căile de rulare și la parcul de vagoane și locomotive. Despre situația tragică în care se află infrastructura feroviară din România, ne informează Octavian Udriște, președintele onorific al Clubului Feroviar. El arată că „în ultimii 30 de ani, în România nu s-a electrificat nici un kilometru de cale ferată. Stăm atât de rău la acest capitol încât trenurile de marfă au reușit performanța de a înregistra o viteză medie de 20 km/oră, cu porțiuni în care se circulă cu doar 5 km/oră. Pentru a ajunge la media europeană de viteză, CFR are nevoie de investiții de 20 de miliarde de euro, menite să modernizeze cei peste 9.900 de km de cale ferată și 100 de km de poduri și tuneluri."
Despre condițiile din vagoanele aflate în circulație, ce să mai spunem: că multe dintre ele sunt sub orice critică. Compartimente degradate (și datorită călătorilor), neîncălzite iarna și sufocante vara, fără aer condiționat, apă la cabinele-toaletă, wc-uri înfundate, nefolositoare. În cei 30 de ani trecuți din decembrie '89, guvernele care s-au perindat la putere nu au făcut aproape nimic, decât promisiuni în timpul campaniilor electorale, că vor aloca multe miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, pentru creșterea vitezei de circulație și asigurarea unor condiții civilizate de transport, asemănătoare ca în țările din Vestul Europei. Au rămas promisiunile și încercările timide de a îmbunătăți infrastructura feroviară și rutieră, inaugurându-se anual câțiva zeci de kilometri de autostradă, încât abia am ajuns să avem peste 700 de kilometri de autostradă.
Guvernul țării vecine - Ungaria - a intervenit la Guvernul României să urgenteze construcția de autostrăzi și să modernizeze căile ferate pentru a ușura legătura cu Centrul și Vestul Europei, în vederea impulsionării schimburilor comerciale și de turism, care sunt benefice pentru toți, însă abia acum se acționează în acest sens. Vecinii noștri au luat inițiative prin punerea în circulație a trenului de mare viteză „Transilvania" Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta - Viena, care parcurge distanța de 671 de kilometri, dintre Cluj-Napoca - Viena, în 10 ore, iar trenul rapid București - Timișoara parcurge distanța de 562 kilometri în 14 ore. Totuși, în ultimul timp a început să prindă viteză și Ministerul Transporturilor din România în privința accelerării realizării proiectelor de infrastructură din Vestul țării. Astfel, am aflat de la ministrul Răzvan Cuc, că în 2021 trenurile de călători vor putea circula cu o viteză de 160 de kilometri pe oră, între Sighișoara și granița cu Ungaria. Ministerul Transporturilor, prin CFR SA, realizează proiectele de modernizare a Coridorului IV feroviar, între Simeria și frontiera cu Ungaria.
Și, totuși, România se află pe locul 26 la nivelul țărilor Uniunii Europene în ceea ce privește infrastructura feroviară. De ce nu suntem pe ultimul loc? pentru că Cipru și Malta, ultimele două clasate, nu au căi ferate! Guvernul cunoscând acest lucru a început să acționeze timid pentru a revitaliza infrastructura feroviară. A întocmit o Strategie de dezvoltare a transportului pe calea ferată (a infrastructurii) care vizează perioada 2019-2023. Astfel, „sunt prevăzute investiții nemaiîntâlnite în ultimii 30 de ani, precum și implementarea unui nou model de business, axat mai ales pe servicii, pe parcursuri scurte, cu frecvență mare, mai ales în perioadele de vârf de trafic, integrat cu transportul public suburban. Exemplu: reabilitarea și modernizarea centurii feroviare a Bucureștiului, astfel să se permită implementarea unui serviciu de tip tren urban, care ar contribui la descongestionarea traficului rutier din București, oraș cu cel mai aglomerat trafic rutier din Europa. Integrarea multimodulară cu transportul urban de pasageri înseamnă coordonarea transportului feroviar cu sistemele de transport public, în scopul de a facilita fluxurile de transport pe relații, care au o extremitate în interiorul orașelor, iar cealaltă extremitate în alte localități", se arată în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare a Ministerului Transporturilor 2019-2023.
În aceeași Strategie se mai prevede că „până în anul 2030 viteza medie comercială a trenurilor de pasageri trebuie să crească la cel puțin 60 km/h, iar volumul total al întârzierilor trebuie redusă cu cel puțin 50%."
