Interviu cu MIHAI GOȚIU, jurnalist de mediu
“Avem cel mai ambițios plan al țărilor europene de după cel de-Al Doilea Război Mondial: «Pactul verde». Depinde doar de noi să construim o Românie sănătoasă pentru copiii și nepoții noștri”
Mihai Goțiu este un luptător pentru apărarea mediului. A reușit să se impună în linia întâi a salvării Roșiei Montane, iar după experiența de patru ani în Senat, a înaintat solicitarea de a fi numit șeful Gărzii de Mediu. Ținând cont de experiența acumulată, l-am rugat să facă o trecere în revistă a celor mai acute probleme legate de dezastrul exploatării pădurilor românești.
“Noul Cod Silvic e o primă victorie împotriva mafiei pădurilor”
- Sunteți un îndârjit apărător al mediului și pădurilor românești și vă bucurați de o largă susținere din partea iubitorilor de natură, care își pun, în continuare, nădejdea în dvs. Ați fost senator patru ani. Care sunt cele mai importante decizii la care ați participat?
- Cele mai importante contribuții au fost legate de mediu, deși nu toate au reușit. De pildă, am încercat să oprim măcelărirea caprelor sălbatice și a ciocârliilor, două simboluri naționale, dar, din păcate, aceste două legi sunt blocate de peste doi ani, la Camera Deputaților. În schimb, au fost adoptate modificări importante anti-mafia pădurilor, la Noul Cod Silvic, adoptat în august 2020. Noul Cod Silvic e un pas înainte în lupta împotriva tăierilor ilegale și o primă victorie majoră împotriva rețelei de influență a mafiei pădurilor, întinsă până în Parlament. Tot în vara anului trecut, ne-am bucurat enorm când s-a adoptat înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (sau “DNA-ul Pădurilor”, cum a fost botezată în presă), dar care, din păcate, a fost blocată de fostul Guvern Orban la CCR. Programul noului guvern Cîțu prevede, însă, înființarea unei secții speciale, cu procurori specializați pentru combaterea corupției sufocante din zona de mediu, fie că vorbim de păduri, fie de proiecte distructive de ape, de poluare ori de afaceri cu deșeuri. A trecut neobservat faptul că PSD a încercat de două ori să revină cu o nouă Lege a Minelor, copiată în mare măsură după Legea specială de distrugere a Roșiei Montane, care a scos cetățenii în stradă, în toamna lui 2013. Le-am oprit în fașă, încă de la primele discuții. Am reușit să stopăm și o altă lege PSD, care ar fi permis distrugerea zonelor de protecție strictă și integrală a ariilor naturale din România. În ultimele zile de mandat, USR a depus o lege de abrogare a Legii anti-râuri, pe care sper ca noua majoritate parlamentară să o adopte.
“Dincolo de tăieri ilegale, am văzut că nu se respectă aproape nicio regulă privitoare la protecția pădurilor”
- Candidați la funcția de șef al Gărzii de Mediu. Numele sună bine. Ce activități ar urma să coordonați?
- Garda Națională de Mediu are un rol fundamental pentru protejarea mediului și a legislației de mediu din România, fie că vorbim de poluarea aerului sau a apei, fie de depozite ilegale sau neconforme de deșeuri, balastiere ilegale, protejarea ariilor naturale în regim special ori respectarea obligațiilor din avizele și autorizațiile de mediu. Pentru păduri, avem Garda Națională Forestieră, dar și Garda de Mediu are atribuții în acest sector, însă prea puțin exercitate. În documentările din teren, dincolo de tăieri ilegale, am văzut că nu se respectă aproape nici o regulă privitoare la protecția pădurilor - se trag copaci prin albiile râurilor, sunt accidentați copacii de pe marginea drumurilor de exploatare (numite “drumuri de scos apropiat”), se fac exploatări pe timp de ploaie, se execută drumuri cu pante mult peste cele admise, se lasă deșeuri toxice în păduri. Toate acestea sunt răni grave, în cel mai propriu sens al cuvântului, care distrug copaci sănătoși, ecosistemele pădurii, generează eroziuni și facilitează inundațiile. Cam asta e soarta unei păduri în care nu sunt respectate regulile de mediu privind exploatarea, chiar și atunci când, teoretic, tăierile sunt legale. Aici, Garda de Mediu poate interveni fie direct, fie în cadrul unor acțiuni comune cu Garda Forestieră, Poliția și Jandarmeria, în programul numit “Scutul Pădurii”. Firmele care nu respectă aceste reguli trebuie scoase din pădure, mai ales că, de cele mai multe ori, sunt cam aceleași firme care și taie ilegal. Ca jurnalist de investigații, cunosc modul de funcționare a rețelelor de tip mafiot și clientelar, știu cum reușesc să pună presiune ori să cumpere reprezentanții instituțiilor publice. Desigur, sunt și oameni cinstiți în Gardă, care așteaptă cu nerăbdare să aibă o conducere care să-i ajute (“să le țină spatele”) când își fac munca onest, la fel cum sunt unii “plantați” în Gardă, pentru a închide ochii.
“O parte importanță din Comisia pentru Agricultură și Silvicultură de la Camera Deputaților era formată din foști șefi din Direcții Silvice, din care pădurea s-a furat la greu”
- Aproape fără excepție, miniștrii Mediului din ultimii 30 de ani au pasat, de la o guvernare la alta, problema pieirii pădurilor românești. Există vreo explicație? Să fi ajuns mafia lemnului la nivel guvernamental?
- Noul an 2021 începe cu 20 (douăzeci!) de proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României, pe cauze de mediu. Avem zeci de depozite de deșeuri municipale și deșeuri industriale neînchise, 27 de microhidrocentrale care au fost construite și au secat râurile de munte, au distrus speciile și habitatele din ariile protejate și din păduri; tăierile ilegale de păduri, lipsa de transparență privind amenajamentele silvice și altele. Dacă ne referim strict la păduri, gravitatea situației nu e deloc exagerată. Dimpotrivă, i se acordă prea puțină vizibilitate, fiind acoperită doar de publicații și jurnaliști independenți, de ONG-uri și de alți activiști de mediu. Avem studiul IFN (Inventarul I Forestier Național), care arată că, anual, se taie ilegal mai mult lemn decât se taie cu acte (iar “cu acte” nu e întotdeauna sinonim cu “legal”). Avem alte studii care măsoară amprenta de carbon lăsată de lemnul ars în România, care, atenție, demonstrează că se arde mai mult lemn decât se taie oficial, fără a mai pune la socoteală lemnul utilizat pentru mobilă și construcții (!). Din păcate, studiilor științifice li se răspunde cu o intensă activitate de lobby, de influențare incorectă a deciziei politice, atât în Parlament, cât, și la nivel de Guvern. Modificările anti-hoție la Codul Silvic au avut parte de contre dure, anul trecut, în Camera Deputaților, după ce fuseseră adoptate de Senat. Ei bine, o parte importantă din Comisia pentru Agricultură si Silvicultură de la Camera Deputaților, la ședințele căreia am participat, era formată din foști silvicultori. Dar nu profesori universitari ori vizionari din domeniu, ci foști șefi din Direcții Silvice din care pădurea s-a furat la greu, cu rude și neamuri în firme care administrează și exploatează pădurea și asupra cărora există acuzații grave, legate de mita încasată din tăierile de păduri. Am stat de vorbă cu angajați din sistem, care mi-au relatat cum ajungeau să cotizeze, în timpul campaniilor electorale, din banii obținuți din tăieri ilegale de păduri. Unii dintre aceștia s-au autodenunțat si le-au spus procurorilor care e traseul banilor negri. Din păcate, avem parte și de tragedii, și nu doar în rândul celor care apără pădurea, ci inclusiv al celor care răspund pentru tăierile ilegale. Un caz mai puțin cunoscut e cel al unui brigadier de la Direcția Silvică Mureș, care s-a sinucis vara trecută, după ce controalele pe care le-am solicitat în zonă încercau să mute întreaga răspundere pe umerii lui. Așa cum am arătat în acest caz (care s-a transformat într-un dosar la DNA, în urma sesizării pe care am depus-o), furturi de păduri de amploarea celor pe care le-am documentat în Munții Gurghiului, întinse pe mai mulți ani, nu pot fi rezultatul a doi-trei pădurari corupți și al unei firme de exploatare. Ele sunt posibile doar când există o întreagă rețea, de la pădurari, la firme de exploatare și, mai ales, la instituții cu atribuții de control (Gărzi, Poliție, Jandarmerie), care închid ochii, și la decidenți politici, la nivel local și central, care îi acoperă, contra unei părți importante din valoarea lemnului tăiat ilegal.
“La solicitarea Comisiei Europene, introducem sistemul informatics de urmărire a rovenienței lemnului (SUMAL 2.0), care sper să contribuie la reducerea furtului de păduri”
- Comisia Europeană ar putea interveni de dragul pădurilor din România?
- Comisia Europeană (CE) se implică deja. Și nu doar de dragul pădurilor din România, ci de dragul unui viitor sănătos pentru toți cetățenii Europei. Problema protecției mediului este una la nivel planetar, dar pentru care trebuie să luptăm în fiecare țară. Infringementul declanșat din cauza tăierilor ilegale de păduri a avut un roi important în dezbaterile din Parlament de anul trecut. Alături de societatea civilă, care a pus și ea constant presiune, amenințarea infringementului a echilibrat raportul de forțe din acea comisie “de groază”, în care s-a încercat blocarea oricăror modificări anti-hoție și în care eram în minoritate totală. Pentru evitarea procesului și condamnării la Curtea Europeană de Justiție, avem un nou termen, sfârșitul lunii ianuarie, pentru darea în folosință a sistemului informatic de urmărire a provenienței lemnului (SUMAL 2.0), care sper să contribuie la reducerea furtului de păduri. Industria lemnului încearcă amânarea dării lui în folosință, dar avem termen ferm de la CE și mi-e greu să cred că Guvernul se va juca cu asta.
- Există vreo țară în UE a cărei politică silvică să fie luată de România drept model?
- Nu există o țară anume ca model, însă avem modele de bune practici, pe diferite domenii, în multe țări. Avem exemplul Germaniei, care a devenit lider în renunțarea la energia fosilă, din lemn și cărbune, și orientarea spre energie verde reală. Putem vorbi de Italia și Portugalia, țări în care profiturile obținute din materialele nelemnoase ale pădurii (bureți, trufe, fructe de pădure etc.) sunt mai mari decât cele obținute din produsele lemnoase. Avem țări care oferă exemple de compensări, de valorificare turistică a patrimoniului natural, dar mai presus de toate, avem cel mai ambițios plan al țărilor europene de după cel de-Al Doilea Război Mondial - Pactul Verde (sau Green Deal). Depinde doar de noi și numai de noi dacă vom reuși să profităm la maximum de pe urma lui. Și nu e vorba de “a le lua banii”, ci de a construi o Românie sănătoasă, atât la figurat, cât și la propriu, pentru copiii și nepoții noștri.
Foto imagine dezolantă din pădurile munților Gurghiului
