CE SURPRIZE NE AȘTEAPTĂ ÎN 2021?

Numeroasele fapte grave întâmplate în anul 2020 ne-au arătat cât de vulnerabilă este țara noastră, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere al statului în principalele domenii de activitate: asistență sanitară (exemplu pandemia COVID-19, incendiile din spitalele - Piatra Neamț și de la Matei Balș din Capitală, în care au murit arși zeci de pacienți), educație etc., care sunt urmarea bulibășelii din sistemele administrativ central și local, pensii, salarizarea bugetarilor de la stat. De ce? Pentru că partidele politice aflate la guvernare de 30 de ani au implantat în funcții de conducere persoane incompetente - membri de partid - pentru că au lipit afișe în campaniile electorale.

Politicile economice și administrative au urmărit un singur scop: să mențină pe cât posibil o pace socială cu gândul la câștigarea alegerilor locale și parlamentare, care s-au dovedit un eșec pentru toate partidele, nici unul nu a obținut voturile sperate încât să formeze guvernul de unul singur. Drept urmare s-a încropit o alianță PNL, USR, UDMR, măcinată din fașă de conflicte, de interese pentru obținerea ministerelor importante, ca și funcțiile de secretari de stat, prefecți, șefi la numeroasele agenții - deconcentrate. Urmarea: UDMR a pus mâna pe Ministerul Dezvoltării (de unde se împart bani), iar USR pe cel al Sănătății și al Fondurilor Europene, unde sunt cele mai mari și grave probleme. Ministrul Vlad Voiculescu, aflat la al doilea mandat, care în timpul predecesorului făcea cel mai mare zgomot vocal, lipsit de argumente, că în Ministerul Sănătății nu se iau măsuri pentru reformă și îmbunătățirea actului medical, exemplu spitalul din Suceava etc. Acum face pe nevinovatul, sugerând că asistentele sunt țapul ispășitor, că au lăsat o aerotermă, adusă de aparținătorii unei paciente, lăsată în priză, susținând că temperatura în saloane era corespunzătoare, de peste 20 de grade C. Așa să fi fost, când apa caldă la punctul termic de la spital era de numai 43 de grade C?

În privința obținerii celor 80 de miliarde de euro din fonduri europene, responsabilii de la ministerul de resort au întocmit un plan de folosire a fondurilor, respins de Comisia UE ca nerealist. Deci e greu de crezut că în scurtul timp rămas până să se refacă și să se aprobe un alt plan, să se poată obține măcar o parte din acești bani pe care să se poată baza bugetul țării în anul 2021. Rezultatul, Ministerul Finanțelor Publice va fi obligat să recurgă la împrumuturi costisitoare, cu dobândă mare. Guvernul a făcut public faptul că în numai opt luni din 2020, datoria publică era de 42,8% din PIB, față de 35,2% în decembrie 2019, fiind cu 76,6 miliarde de lei mai mare. La finalul anului trecut, datoria publică a depășit 46,6% din PIB, valoric reprezintă peste 113 miliarde de lei.

Dacă se va continua cu aceeași politică economică și în 2021, România (Guvernul) va fi obligată să se împrumute mai mult și în continuare la dobânzi foarte mari care aproape că vor dubla ratele plătite creditorilor. E momentul să se înțeleagă că gravele probleme economice și sociale, pe care le are Guvernul, nu se pot rezolva la infinit cu bani împrumutați. Investiții de anvergură trebuie făcute în infrastructură prin care să se creeze noi locuri de muncă corect plătite, autostrăzi, infrastructura feroviară și realizarea reformelor în sănătate, în învățământ, administrație (se zvonește că se va face ceva), pensii și salarizarea bugetarilor, prin care să se reducă cheltuielile sociale și administrative, e greu de crezut că bugetele de stat și de asigurări sociale vor fi votate de Parlament. De ce? Din cauza mișcărilor sociale, protestele pensionarilor, bugetarilor acompaniați de polițiști (unii și-au legat mâinile și picioarele cu lanțuri). Bugetarii ar trebui să fie mai rezervați în a protesta atâta timp cât salariul lor mediu lunar e de 7.335 de lei, iar în sectorul privat e sub 4.000 de lei, precizează primul ministru.

De unde bani dacă statul colectează până la 30% din ceea ce ar trebui să încaseze de la contribuabili? Marii datornici sunt tocmai companiile de stat care în loc să-și plătească datoriile de miliarde la buget, solicită subvenții de la Ministrul Finanțelor Publice, în timp ce șefii acestora încasează lunar salarii între 10-20 mii de lei pentru simplu motiv că, mulți dintre ei, „taie frunze la căini". Situația datoriilor la buget este asemănătoare și la marile firme multinaționale, care realizează profit de multe miliarde de euro din vinderea gazului metan și a energiei electrice românești (sunt doar două exemple), ca urmare a oferirii aproape gratis de guvernul Năstase, și a bogățiilor țării, străinilor.

De asemenea, Statul Român, pentru a avea bani atât de necesari dezvoltării economiei și creșterii bunăstării românilor, pentru majorarea pensiilor, a indemnizațiilor copiilor, modernizarea sistemelor de sănătate și de învățământ etc., trebuie să recupereze arieratele de 28 de miliarde de lei existente la această dată, să stopeze risipa banului public, pe bunuri și servicii în folosul clientelei politice, care numai în 2020 a creat un deficit de 3% în PIB, din totalul de circa 10-12% la nivel de an, să elimine evaziunea fiscală, corupția pentru a avea banii necesari relansării și creșterii economice, în acest an, cu 4,3%.

În plină criză de pandemie și financiar-economică, măsurile luate până acum pentru creșterea economică cu 4,3% în acest an, sunt egale cu o picătură de apă ajunsă în ocean. Banii împrumutați de guvern trebuie să se folosească exclusiv pentru investiții, în limita în care acestea nu pot fi acoperite de la buget. România, Ministerul Finanțelor Publice se impune să ajungă să colecteze la buget 34% din valoarea totală din PIB, față de 30% cât realizează acum. Cum? Prin digitalizare și profesionalizare. Dacă nu se fac urgent reformele impuse în domeniile administrației de stat și în numirea in funcțiile de conducere, a unor competenți și nu pe criterii politice cum s-a procedat până acum, România riscă să intre în faliment deoarece neconcordanțele mari dintre cerere și ofertă vor conduce spre nedoritul faliment.

Deci, trebuie stimulată politica economică și de menținere a puterii de cumpărare, pentru a nu ajunge într-o astfel de situație inevitabilă, a insolvenței și, ce-i mai grav, cea a falimentului.

 

Lasă un comentariu