Credeți în fenomene stranii, în căi de comunicare cu alte lumi, în locuri unde radiații necunoscute par să atingă intensități maxime? Aflați mai multe despre enigmele Castelului „Iulia Hașdeu" din Câmpina.
Templu pentru tărâmul umbrelor
Dacă sunteți vreodată în drum spre stațiunile din Valea Prahovei, merită să vizitați Castelul „Iulia Hașdeu" din Câmpina. A fost conceput ca un templu ezoteric misterios, de unde un părinte îndurerat spera să poată transmite mesaje către lumea de dincolo.
Castelul a fost ridicat între 1893-1896 de savantul Bogdan Petriceicu Hașdeu, în memoria fiicei sale, Iulia, trecută la cele veșnice la vârsta de doar 19 ani. Tânăra a dat dovadă de un talent precoce: la 2 ani și jumătate știa să citească, la 5 ani compunea primele poezii, la 8 ani cunoștea franceza, germana și engleza. La 11 ani termina gimnaziul „Sfântul Sava" și intra la Conservator. La 17 ani se înscria la Sorbona, la Facultatea de Litere.
A murit, în floarea vârstei, răpusă de tuberculoză, lăsând în urmă poezii, proză și teatru în limba franceză. După dispariția ei, Hașdeu, prăbușit psihic, s-a refugiat în castel, departe de ochii lumii. Era convins că poate dialoga cu spiritul Iuliei, prin intermediul ședințelor de spiritism.
Impresionante simboluri în piatră
Castelul-templu emană mister, iar greaua încărcătură emoțională răzbate din fiecare detaliu arhitectonic. La exterior se înalță trei turnuri crenelate. Ca să intri, trebuie să dibuiești mecanismul care face ca ușa grea, din piatră, să se rotească în jurul unui ax. În rocă e gravată stema familiei Petriceicu, deviza familiei Hașdeu („Pro fide et patria" - „Pentru credință și țară") și celebrele cuvinte ale lui Galileo Galilei, „Eppur si muove" („Și, totuși, se mișcă"). Simboluri ezoterice acoperă două tronuri masive. Pe fiecare tron stă, de pază, câte un sfinx feminin, iar deasupra intrării străjuiește Ochiul Lumii, reprezentând cunoașterea cosmică.
După dispariția fetei, pianina a continuat să cânte
Vizitatorul pătrunde printr-un coridor format din oglinzi paralele. Acestea sunt învestite cu semnificație magică: au rolul de-a „dizolva" trupul, reflectându-l la infinit. Mai departe, o structură metalică închipuie axul lumii, susținând Graalul - Potirul Sfânt. Se poate urca până la balconul care face legătura, simbolic, între planul inferior al templului - cel material - și planul superior, spiritual. Sus, pe un podium, se află statuia lui Iisus, din lemn colorat, executată de Rafael Casciani, în 1896. Silueta, cu brațele larg desfăcute, se profilează sever; ochiul unui vitraliu, tăiat în cruce, îi aureolează creștetul. Lumina filtrată prin ferestrele colorate dă un aer special locului. Într-un ungher, amenajat ca un altar, se zărește o pianină care a aparținut Iuliei. Se spune că după moartea ei, pianina continua să cânte singură.
Poți vizita camera „cu spirite"
Camera obscură, decorată cu o lampă de fier în cruce, e impresionantă - ședințele de spiritism se țineau aici. Printr-un orificiu săpat în zid, Bogdan Petriceicu Hașdeu lăsa să intre lumina, pentru a capta pe plăci fotografice imagini din lumea de dincolo. Intelectualii vremii nu pregăteau să frecventeze ședințele de spiritism ale savantului. Pictorul Nicolae Grigorescu, care locuia și el în Câmpina, s-a numărat printre cei care se străduiau să dea la o parte voalul din lumea celor pentru totdeauna plecați. În camera dedicată Iuliei Hașdeu, pe măsuța de lucru, se află o ciudată placă de marmură neagră. Pe aceasta, tatăl fetei a comandat să fie gravate notele muzicale ale imnului „Surssum" („Mai sus"!). Imnul i-a fost transmis, susținea savantul, de spiritul fetei.
