CARE SUNT MAI AVANTAJOASE, CULTURILE CONVENȚIONALE SAU CELE ECOLOGICE?

Cererea tot mai mare de alimente la nivel mondial determină ca, an de an, să crească suprafețele cultivate cu produse agricole. Cu toate că românii mănâncă tot mai mult alimente din import, în România suprafețele de teren sunt cultivate cu produse agricole, mai ales cu cereale care se exportă. Județele Dolj, Timiș, Constanța, Teleorman, Călărași sunt fruntașe la creșterea suprafețelor cultivate cu produse agricole, mai ales cu cereale. Nici județul Mureș nu stă rău din această privință. Încă din anul 2019, la nivel de țară, fermele private au sporit suprafața terenurilor cultivate cu aproape 200.000 de hectare, mai ales cu grâu, porumb, floarea-soarelui, soia etc., care pleacă la export, iar România le importă ca produse prelucrate, cu mult mai scumpe.

Dacă la noi, deocamdată, domină culturile convenționale (cerealele), în Europa, în ultimii 10 ani, s-a dezvoltat agricultura organică, în timp ce în România acest tip de agricultură ocupă doar 400.000 de hectare.

Ce avantaj are agricultura organică-ecologică, cum este cunoscută la noi? Conform normelor Europene, agricultura ecologică sau organică este o formă de producție în care se folosesc metode organice, mai exact prin care ecosistemul natural, fauna, flora sunt protejate. Practic, prin cultura organică se renunță la fertilizări cu pesticide, aditivi veterinari și produse medicale ce modifică genetic structura animalelor prin aceste tipuri de hrană. La nivel european, în medie, circa 8,5% din terenurile cultivate sunt destinate producției organice: în Austria 25,3%, Estonia 22,3%, Suedia 20,4%. La polul opus se află Olanda cu 3,7%, Polonia cu 3,5%, România cu 2,9%, Bulgaria cu 2,3%, etc.

La nivel European, în total, aproape 14 milioane de hectare de teren agricol sunt ocupate cu plante organice. Așa cum am mai arătat, în România, în anul 2019, se cultivau în acest sistem circa 400.000 de hectare, fiind o creștere de 12%, față de anul 2012, cu 8%, mai puțin decât media europeană. Principalele motive pentru care produsele ecologice sunt tot mai cerute de consumatori în statele membre UE, sunt calitatea, mai puțin apreciată la noi.

Uniunea Europeană se confruntă de zeci de ani cu fenomenul de supraproducție agricolă. Prin extinderea agriculturii organice se reduce treptat supraproducția. Mai mulți analiști susțin că fiecare stat al Uniunii Europene ar putea să-și hrănească populația din producția proprie, fără a mai fi necesare importurile, mai ales de legume și fructe, cum se întâmplă în România, unde mâncăm aproape numai produse aduse din import. De aceea, Comisia Europeană are ca obiectiv reducerea pe termen lung a producției agricole, reducându-se astfel multe din beneficiile pe care le oferă producția convențională, pentru cei din industrie și comerț. În al doilea rând, prin renunțarea la fertilizarea cu îngrășăminte chimice, produsele organice se maturizează în timp mai lung și au o viață de raft mai scurtă.

Cum rămâne sau ce se va întâmpla cu Programul FAO și ONU, care prevăd creșterea crizei mondiale a alimentelor și a lipsei acute de hrană. Acum, circa un miliard de oameni din multe țări de pe glob, suferă de foame, iar UE reduce pe termen lung producția agricolă.

În al treilea rând, chiar dacă, consumarea de produse ecologice este mai sănătoasă, oamenii nu le preferă, pentru că sunt mai scumpe, astfel le preferă pe cele tradiționale, mai ieftine, neglijându-și sănătatea. Astfel că, avantajul este al proprietarilor de supermarketuri, datorită pierderilor cu mult mai reduse în cazul produselor convenționale. De pierdut au mai ales producătorii, pentru că, cultivarea de produse ecologice este mai puțin rentabilă și există riscul ca marile magazine să nu le preia spre vânzare, deoarece se degradează mai repede.

În țara noastră, doar 630 de ferme se ocupă numai de agricultura ecologică, pe o suprafață de 47.000 de hectare, iar majoritatea fermierilor nu se ocupă deloc cu agricultura ecologică, care lucrează o suprafață de 12,3 milioane de hectare. Totuși, piața de produse agroalimentare a crescut exponențial în ultimii 10 ani. Acest trend se vede la nivel european, dar și la nivel internațional. Tendința trage către un viitor mult mai sensibil, mult mai atent cu mediul și la calitatea produselor pe care le mâncăm, însă nu se știe cum se va concretiza acest proiect la noi în țară, chiar și la nivel european și mondial, când e vorba de protejarea vieții, a mediului, a naturii în general, care este tot mai poluată.

 

 

Lasă un comentariu