Premierul Florin Cîțu a anunțat, joi, că România și Ungaria își recunosc reciproc certificatele de vaccinare, ceea ce ar putea să se întâmple și în relația cu alte state din Uniunea Europeană.
“În acest moment, noi recunoaștem certificatele de vaccinare din Ungaria, Ungaria le recunoaște pe ale noastre. Aici este o discuție a Ministerului Afacerilor Externe dacă este nevoie neapărat să semnăm un acord sau nu. (...) În România există această adeverință de vaccinare, care are un cod unic. Noi recunoaștem adeverințele de vaccinare din alte țări din Uniunea Europeană, nu văd ce le-ar opri pe altele să le recunoască și pe ale noastre”, a declarat Cîțu la Constanța.
El consideră că, în locul utilizării “certificatului verde” ce va fi implementat la nivelul UE, ar fi de preferat o vaccinare generalizată care ar duce la eliminarea oricăror restricții de călătorie.
“Faptul că există un certificat verde sau că Europa vrea să introducă un certificat verde tocmai asta arată, că sunt beneficii pentru persoanele care se vaccinează, sunt beneficii de a călători dintr-o țară în alta. Eu nu vreau să avem acest certificat verde, vreau să fim liberi fără a avea birocrație, de aceea trebuie să ne vaccinăm, nu există altă soluție”, a precizat premierul.
COSTEL ALEXE RĂMÂNE SUB CONTROL JUDICIAR
Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită, de fostul ministru, este de 99.956 lei și constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei și a transportului.
Produsele din tablă ar fi fost scoase din patrimoniul combinatului siderurgic din dispoziția directorului combinatului, Bogdan Grecu, iar remiterea lor ar fi fost disimulată sub forma unor contracte de sponsorizare fictivă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondată, o plângere depusă de Costel Alexe, în care fostul ministru al Mediului solicita să-i fie revocat controlul judiciar, în dosarul în care este acuzat de DNA că a primit mită 22 de tone de tablă.
De asemenea, instanța a decis ca și celălalt inculpat din dosar, Bogdan Ioan Grecu, fost director general al Combinatului Siderurgic “Liberty Galați”, să rămână sub control judiciar.
Pe 28 aprilie, DNA a anunțat că a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar, pe o durată de 60 de zile, față de Costel Alexe, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și instigare la delapidare, și față de Bogdan Grecu, pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și delapidare.
Printre alte interdicții, cei doi nu au voie să părăsească țara și să comunice cu anumite persoane din dosar.
O PROCEDURĂ CARDIOCHIRURGICALĂ, ÎN PREMIERĂ, LA SPITALUL MILITAR CENTRAL
O procedură cardiochirurgicală de ultimă generație a fost realizată la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila”, aceasta reprezentând o premieră pentru unitatea medicală.
“În perioada 13-15.04.2021, în Secția Chirurgie cardiovasculară a Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” s-au implantat o serie de endoproteze aortice transcateter, unor pacienți cu stenoză aortică strânsă. În acest context, s-a reușit, în premieră pentru unitatea noastră, o intervenție de implantare de valvă transcateter într-o proteză biologică în poziție mitrală, prin același abord transapical. (...) Această posibilitate de rezolvare a suferințelor pacienților operați anterior, clasic, face ca riscurile grevate de o reintervenție, mai ales la pacienți cu vârstă înaintată și condiție biologică precară, să fie mult diminuate”, informează site-ul unității medicale.
Potrivit sursei citate, criteriile de selecție a pacienților la care s-a intervenit prin proceduri cardiochirurgicale minim-invazive au ținut cont fie de vârstă, fie de comorbiditățile asociate.
“Toate intervențiile au avut loc prin abord transapical și s-au desfășurat fără incidente. Procedurile cardiochirurgicale hibride au avut loc în Laboratorul Angiografie și Cateterism Cardiac, acestea fiind realizate de o echipă mixtă, constituită din specialiști în Chirurgie cardiovasculară, Cardiologie intervențională și ATI”, afirmă sursa citată.
DESPRE EFICACITATEA VACCINULUI PFIZER
Vaccinul Pfizer este efficient într-un procent de peste 95% împotriva maladiei COVID-19, însă nivelul eficacității sale scade semnificativ atunci când o persoană primește doar una dintre cele două doze ale sale, potrivit unei cercetări științifice din Israel, considerată cel mai mare studiu realizat vreodată în condiții reale, informează AFP.
Publicat în revista medicală The Lancet, acest studiu a evidențiat “beneficiile pentru sănătatea publică ale unui program național de vaccinare”, conform autorilor săi, cercetători de la Pfizer și reprezentanți ai guvernului israelian.
Autorii studiului au dezvăluit că în Israel, campioana țărilor care derulează campanii de vaccinare, acest program de imunizare “a fost motorul principal al declinului infecțiilor de COVID-19”.
Studiul arată că vaccinul Pfizer are “o eficacitate înaltă” la persoanele de peste 16 ani, după șapte zile de la administrarea celei de-a doua doze: el asigură o protecție de 95,3% împotriva infecțiilor, de 97,2% împotriva spitalizărilor și de 96,7% împotriva deceselor. Aceste niveluri de protecție rămân similare și la persoanele de peste 85 de ani.
CUM A TRANSFORMAT UN ROMÂN O “IDEE NEBUNEASCĂ” ÎNTR-O AVERE DE ȘASE MILIARDE DE DOLARI
Daniel Dines a trecut printr-o perioadă dificilă în SUA, după ce, în 2001, a plecat din România pentru a lucra la Microsoft Corp. Însă această experiență i-a permis să pună bazele uneia dintre cele mai mari averi ale lumii, transmite Bloomberg.
Programatorul a revenit în 2005 în țara sa natală pentru a porni o afacere cunoscută, astăzi, sub numele de UiPath Inc., un producător de software care utilizează inteligența artificială și instrumente digitale pentru a ajuta mari companii și agenții guvernamentale să își automatizeze procesele de rutină, în domenii precum contabilitate și resurse umane. Acțiunile acestei companii au intrat, miercuri, la tranzacționare la Bursa de la New York, după o ofertă publică inițială care i-a permis să strângă peste 1,3 miliarde de dolari. Potrivit Bloomberg, Dines, care este directorul general al companiei, controlează un pachet de acțiuni cu o valoare de peste șase miliarde de dolari.
“Pentru cineva care avea 20 de ani la venirea în SUA, din Europa, a fost o mare provocare pentru mine să mă adaptez la viața din State, chiar dacă din punct de vedere profesional experiența mea la Microsoft a fost una grozavă”, spunea Daniel Dines, anul trecut, la conferința anuală de tehnologie Montgomery Summit. În consecință, “am avut o idee nebunească să mă întorc și să înființez o companie”, a adăugat Dines, acum în vârstă de 49 de ani.
UiPath, care în 2019 a fost evaluată la șapte miliarde de dolari, este, în prezent, evaluată la aproximativ 30 de miliarde de dolari, ceea ce îl pune pe Dines în rândul celor mai bogați 50 de oameni ai planetei, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
“Să începi o companie dintr-un loc mic, fără o piață, îți oferă un avantaj ascuns: te obligă să gândești global încă din prima zi”, scria Dines într-o scrisoare inclusă în documentația depusă de UiPath pentru listare. În această scrisoare, Dines mai spune că UiPath se pregătea de listare încă de la începutul anului trecut.
Dines, care a studiat matematica și informatica la Universitatea din București, a crescut în România, când țara era condusă de fostul dictator Nicolae Ceaușescu. În România, Dines a înființat o companie denumită DeskOver pe care, în 2015, a redenumit-o UiPath, pe care o conducea dintr-un apartament din București pentru ca, în 2017, să îi mute sediul central la New York.
Potrivit Bloomberg, Dines deține toate acțiunile Clasa B de la UiPath, care îi conferă câte 35 de drepturi de vot fiecare, comparativ cu un singur drept de vot pentru acțiunile Clasa A. Potrivit documentației de listare, Dines va continua să controleze UiPath și după IPO, operațiune cu prilejul căreia a vândut acțiuni în valoare de aproximativ 75 de milioane de dolari.
“La un anumit moment, trebuie să devii o companie publică pentru a le permite angajaților tăi să obțină mai multă lichiditate să le oferi opțiuni cu acțiuni. Suntem aproape de acest punct”, declara, anul trecut, Daniel Dines.
Miercuri, la scurt timp după deschiderea Bursei de la New York, acțiunile UiPath se tranzacționau între 62 și 64 dolari, în creștere cu 14% față de intervalul de preț vizat, cu ocazia Ofertei sale Publice Inițiale (IPO). Producătorul de software a reușit să vândă 23,89 milioane acțiuni la un preț de 56 dolari per acțiune și a strâns 1,34 miliarde de dolari.
UiPath vrea să se extindă, după ce în perioada pandemiei mai multe companii au devenit interesate să își automatizeze procesele pentru a reduce costurile. Directorul general, Daniel Dines, declara recent că actualii clienți ai UiPath din sectoarele de retail, sănătate și finanțe utilizează serviciile companiei pentru a face față unei modificări semnificative a cererii provocată de pandemia de coronavirus.
În 2018, UiPath a devenit primul start-up fondat în România care a dobândit statutul de unicorn, adică a fost evaluat la peste un miliard de dolari.
A NĂSCUT 9 BEBELUȘI
Tânăra femeie din Mali, care a născut, recent, nouă bebeluși, se simte bine, însă copiii ei născuți prematur vor rămâne într-o secție de reanimare, timp de “două-trei luni”, din cauza greutății lor corporale foarte mici, au anunțat, miercuri, reprezentanții clinicii private marocane, în care a avut loc nașterea, informează AFP.
Acest tip de naștere “este foarte rară, este excepțională”, a declarat profesorul Youssef Alaoui, directorul medical al clinicii Ain Borja din Casablanca, fără să poată însă confirma dacă este vorba despre un nou record mondial.
Bebelușii vor rămâne “sub supraveghere, timp de două sau trei luni, până când vor atinge o greutate matură”, a adăugat reprezentantul clinicii marocane.
Nașterea multiplă prin cezariană a celor nouă bebeluși - cinci fete și patru băieți, cântărind între 500 de grame și un kilogram - a fost anunțată, marți, printr-un comunicat publicat de Ministerul Sănătății din Mali.
Halima Cissé, o tânără de 25 de ani originară din Tombouctou, credea că urma să nască septupleți, bazându-se pe ecografiile realizate în Maroc și în Mali, însă medicii “au fost surprinși să vadă că au fost nouă bebeluși la final”, a precizat Youssef Alaoui.
