EROI ROMÂNI (VIII) CORNELIU ZELEA CODREANU

Acest patriot român, originar dintr-o familie de răzeși din Storojineșul Bucovinei, a fost liderul politic al celei mai mari mișcări de dreapta din istoria României. Practic, din 1927, de când a pus bazele formațiunii naționalist-creștine, Legiunea Arhanghelul Mihail, pentru o perioadă de un deceniu a reușit să ridice o generație în spirit creștin. Din această cauză, istoricul religiilor, Mircea Eliade, spunea că atunci a fost ,,prima generație din istoria modernă care a luat în serios creștinismul”. Cu ,,mișcarea legionară” inițiată de Codreanu, au simpatizat foarte mulți români patrioți, printre care și personalități remarcate, mai târziu, ca mari duhovnici ai Bisericii Ortodoxe Române: părinții Ilie Cleopa, Arsenie Papacioc, Sofian Boghiu, Justin Pârvu, Adrian Făgețeanu, Arsenie Boca etc. Liderii legionarilor au marcat restabilirea blocului unitar sufletesc al Neamului Românesc, susținând public deviza conform căreia ,,țelul final nu este viața, ci Învierea. Învierea neamului în numele Mântuitorului Iisus Hristos” și, referindu-se la poporul român, a susținut deschis că acesta reprezintă unitatea românilor în viață, cu cei ce încă nu s-au născut și cu sufletele celor repausați. Ajungând să fie al doilea partid ca mărime, pe scena politică, acesta a militat împotriva ascensiunii comuniștilor atei și s-a pronunțat pentru deposedarea acelor evrei de averile suspectate a fi obținute prin mijloace îndoielnice. Din păcate, mișcarea de masă a degenerat, pentru că, în condițiile în care a fost scoasă de trei ori în afara legii, a reacționat prin gesturi de violență fizică. Însă liderul ei, Codreanu, a fost, incontestabil, un simbol popular care și-a asumat propriul sacrificiu într-un context politic deosebit de tensionat. Trebuie subliniat faptul că legionarii pe care i-a condus au iubit Biserica Ortodoxă, ceea ce a determinat Sfântul Sinod ca, în 1937, să respingă, prin două hotărâri, cererea Guvernului de a-i opri să lucreze la construirea de biserici. Cu acel prilej, Codreanu a declarat: “Am credința că, în marea lume a Ortodoxiei, Biserica României va juca, cândva, cel mai mare rol”. Atunci, însă, când au venit vremuri de restriște, legionarii și-au găsit refugiu în jurul unor biserici aparținând Schitului Rarău și mănăstirilor Văcărești, Neamț, Văratec, Agapia. În cele din urmă, omul care a polarizat atenția națională, Codreanu, la a cărui nuntă au participat cu mâncare de acasă, în jur de 100.000 de oameni în costume naționale (filmul nunții a fost confiscat și aruncat în foc de Ministerul de Interne), a fost arestat în Duminica Floriilor, și astfel, chiar în Săptămâna Patimilor Domnului, și-a început propriul calvar la închisorile Jilava, Doftana și Rm. Sărat. A fost condamnat la 10 ani de muncă silnică, fiind acuzat de înaltă trădare, pentru că ar fi dorit să recurgă la o alianță cu Germania. Astfel, pe când l-au ridicat de la lagărul de la Rm. Sărat, sub motivul de a fi mutat cu alți 13 legionari la închisoarea Jilava, au fost cu toții strangulați și apoi împușcați în noaptea de 29-30 noiembrie 1938, în pădurea Tâncăbești, sub pretextul că ar fi vrut să evadeze de sub escortă. Trupurile lor au fost aruncate într-o groapă comună a închisorii Jilava, peste care s-a turnat acid sulfuric, iar mai apoi s-a așezat o placă uriașă de beton.

Lasă un comentariu