Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
În data de 19 februarie 2021, ministrul Claudiu Năsui anunța cu mare fast și mândrie că a fost adoptată Ordonanța de urgență nr. 10 a Guvernului, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale.
Prin acest act normativ care modifică un alt act normativ cu măsuri similare de sprijin, se propunea ca activitatea HORECA să își poată menține și relua activitatea pe o piață de consum grav afectată de pandemia de COVID-19, și însăși Guvernul recunoaște în nota de fundamentare ce se întâmplă dacă nu sunt luate aceste măsuri de sprijin - “Întreprinderile se pot confrunta cu grave dificultăți în desfășurarea activităților curente și cu impact direct asupra veniturilor bugetului de stat, dar și asupra creșterii ratei șomajului în România. Scopul măsurilor de sprijin este să asigure continuitatea activității operatorilor economici din sectorul turistic, structuri de cazare, structuri de alimentație, agenții de turism, grav afectați de impactul economic al epidemiei de coronavirus, prin îmbunătățirea accesului la lichidități, pentru a-i ajuta să își continue activitatea și să păstreze locurile de muncă”.
Bineînțeles că pe principiul “hârtia suportă orice”, promisiunile îmbrăcate frumos au fost condiționate de norme de aplicare, care prevedeau ca în 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței să fie aprobată procedura de implementare a schemei de ajutor. 60 de zile au devenit 102 zile și între timp ordonanța de urgență a fost și aprobată prin lege la sfârșitul lunii mai și își așteaptă decretul de promulgare, iar domeniul Horeca a supraviețuit tot prin forțele proprii cei care au reușit!
Cifre amețitoare propuse pe hârtie, neimplementate din neputință și întărirea ideii că șansa zilei de mâine nu o reprezintă așteptarea unor soluții miraculoase care să vină de undeva din eter și cu atât mai puțin din partea statului. Miracolul îl reprezintă antreprenorii, care reușesc să supraviețuiască, prin munca și priceperea lor, în relația cu un stat indiferent la nevoile propriilor cetățeni.
Iar cei care au reușit să păstreze locurile de muncă ale angajaților și să le ofere în continuare pâinea pe masă trebuie să plătească impozite. Dări la stat. Pentru ei, o zi de neplată peste termenele guvernului, costă! Ei nu își permit să stea 102 zile peste un termen, pentru că există penalități. În schimb, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului nu are nicio sancțiune pentru că amăgește mii de antreprenori. Unde este dreptatea?!
În prezent, un sfert din HORECA riscă să intre în faliment, dacă Guvernul nu acordă rapid ajutoarele promise. De la un sfert de industrie închisă, se va merge către o treime și astfel se adeverește profeția pesimistă a guvernului din nota de fundamentare, iar principalul responsabil este Ministerul Economiei, care a fost total incapabil să ajute o industrie, intrată în colaps tocmai din cauza restricțiilor impuse de executiv.
Vă mulțumesc pentru atenție.
