ADOLESCENȚA ȘI DEZVOLTAREA PERSONALĂ 1967-2021...

Distribuie pe:

- Dragii mei prieteni din “Perioada Liceală”, acest mesaj este și un răspuns la încercarea bunului meu prieten, Mitică Hărșan, de a institui un altfel de dialog între noi, în anii care urmează. Ca o continuare firească și necesară a recentelor mărturisiri ale prietenului, M.H., voi preciza și eu cele de mai jos, despre viața mea în ultimii 60 de ani.

- Am ajuns să locuiesc în Reghin, începând din clasa a III-a, (anul 1962), în urma decesului prematur al bunicii mele materne, Maria Butiurca;

- Într-o clasă numeroasă, cu peste 30 de elevi, am avut șansa să fiu coleg, printre alții, cu: Toni Chiciudean, Valentin Tomșa, Lucreția Milăr, Doinița Sighișorean, Mircea Roman, Nelu Molnar, Doina Pol, ...;

- Un foarte bun matematician era, încă de pe atunci, Toni Chiciudean, dar și Mircea Roman era un bun rezolvitor la “Gazeta Matematică”, seria B.;

- Din perioada claselor V-VIII, nu am prea multe amintiri școlare semnificative, pentru că nu mă interesa, în mod deosebit, nicio materie școlară, dar citeam multe cărți polițiste și de aventuri, gen: “Cei trei muschetari”, “Insula misterioasă”, “Zece negri mititei”, “Doi ani de vacanță”, ... multe cărți din colecțiile “Aventura”, “Enigma”, “Cutezătorii”, ...;

- Pentru mine, transformări interioare semnificative au început în “Perioada Liceală” - și pentru mine, ca și pentru mulți alți adolescenți ai acelor vremuri, adolescența a fost o perioadă paradoxală și “fierbinte” a vieții, care mi-a decis destinul și traseul existențial ulterior;

- Bucuriile de durată ale adolescenței mele reghinene au fost legate și de acei colegi de clasă, cu care am descoperit că avem pasiuni de cunoaștere asemănătoare. Împreună cu: Valentin Pop, Lenuța Gorcea, Ionică Rusu și Mitică Hărșan, am descoperit, după 54 de ani de prietenie neîntreruptă, că există mari și profunde prietenii ce pot dura toată viața;

- Dacă astăzi sunt considerat un bun prof de mate, o datorez și frumoasei prietenii cu Lenuța Gorcea și Mitică Hărșan. Dacă am rămas mereu un cititor pasionat, o datorez și discuțiilor de atunci, pe teme de literatură, cu prietenul Valentin Pop. Mă pasionează și descoperirea istoriei adevărate, pasiune stimulată și de dialogul permanent cu prietenul Ionică Rusu. Am stat, cu I.R., timp de 4 ani, în aceeași bancă, în “Perioada Liceală”, și astfel s-a “cimentat” o prietenie pentru toată viața...

- Regretatul meu diriginte și prof. de muzică, Liviu Cira, a lăsat și el urme de neșters în conștiința și comportamentul meu ulterior, urme care se regăsesc și acum în pasiunea mea zilnică de iubitor al muzicii vechi de calitate;

- Am ajuns să iubesc marea poezie și datorită talentului pedagogic al unei profesoare de română de excepție, dna Anastasia Sârbu. Și astăzi citesc și învăț, cu drag, multe poezii dragi sufletului meu;

- Ar fi frumos ca, în anii care vin, să reușim și organizarea unor “Ore de dirigenție”, ore pe care aș fi bucuros să le moderez, pentru că am o experiență didactică de 45 de ani și pentru că fusesem, în “Perioada Liceală”, șeful clasei noastre, a XII-a C, la Liceul nr. 1, din Reghin.

- Nu doresc să vă pun mai mult răbdarea la încercare și mă opresc aici cu impresiile mele despre “Perioada Liceală” și cu propunerile mele legate de viitoarele noastre întâlniri colegiale.

Lasă un comentariu