Parlamentul României a dat ,,liber” la vânzarea către străini, a pământului nostru strămoșesc.
RUȘINE LOR!
Cum să-ți vinzi pământul ce din moși l-ai moștenit
Și ți-a fost un șir de veacuri pâinea ta de îmbucat?
Cum să-ți vinzi cu el strămoșii care-n dulce veșnicit
Dorm cuminți în caldul gliei, somnul lor netulburat?
Doamne, noi pământul ăsta tot în lacrimi l-am spălat
Și plătitu-l-am cu ortul vieții noastre de apoi,
Că de-atâtea ori venetici au venit și l-au furat
Și mereu cu-al nostru sânge cumpăratu-l-am 'napoi.
E pământul ăsta-n toate miruit și însfințit,
Foi de carte ce mi-s scrise cu istorii lăurate,
Se-nvechește-n el în veacuri neamul nostru adormit
Lângă aur cât cuprinde, iar de-asupra, miere-n lapte.
Cum să vindem dar pământul, care nu-i pământ, ci-i țara
Cu-nceputul ei, cu moșii veșniciți în gând și-n faptă,
Vânzătorul e o Iudă, iadul să mi-l ardă-n para
Care-o fi blestemul nostru, când s-o face judecată.
