Aflată la doar cinci kilometri de municipiul Huși, comuna Pădureni, din județul Vaslui, face notă discordantă în peisajul rural românesc, putându-se lăuda cu amenajări de care multe orașe din țară nu dispun. Satul de vacanță și piscina din centrul comunei sunt doar câteva dintre acestea. Formată din satele Pădureni, Rusca, Davidești, Căpotești, Ivănești, Leoști, Todireni și Văleni, comuna e condusă, de peste 30 de ani, de același primar. Temistocle Diaconu a fost, înainte de 1989, învățător și director al “Căminului Cultural Pădureni”, pentru meritele sale deosebite, fiind recompensat, la acea vreme, cu Ordinul “Meritul Cultural”. Cu Ansamblul “Stejărelul”, înființat de domnia sa încă din 1973, a străbătut lumea, iar ceea ce a văzut bine întocmit și frumos și-a dorit să facă și acasă. “Din 1979, de când am văzut prima dată Occidentul, starea mea de liniște nu mai e la locul ei, căci mi-am dat seama ce istorie tristă ne-a fost dat se trăim și cât avem de recuperat”, spune Temistocle Diaconu. A crezut, cu convingere, că se poate și, împreună cu echipa sa și cu oamenii din comună, au făcut ca, acum, străinii să fie cei care-și doresc să le urmeze exemplul.
“TRAIUL BUN VINE PRIN EDUCAȚIE”
- Domnule primar, e multă vreme de când românii s-au obișnuit să audă despre județul Vaslui, mai degrabă lucruri rele, difuzate la televizor. Se pare că Pădureni, comuna pe care o conduceți, face excepție. Cum reușiți?
- “La bază”, eu sunt învățător și știu că traiul bun vine prin educație, de aceea am vrut, în primul rând, să nu neglijez instituțiile de învățământ. Sunt reabilitate toate cele patru școli din comună și, pe lângă acestea, funcționează și un “Centru de zi pentru copii”. În al doilea rând, ne-am ocupat și de partea de sănătate: avem două dispensare reabilitate, cu dotări moderne, farmacii, cabinet stomatologic. O comună are nevoie de drumuri, de alimentare cu apă, canal, astea sunt nevoile principale, dar e nevoie, totodată, și de o hrană a sufletului. De aceea, am investit și în instituțiile de cultură, punând accent pe păstrarea tradițiilor religioase sau folclorice ale comunității. Calendarul cultural al comunei e foarte bogat, cu evenimente artistice și de tradiții autentice, pe care le organizăm, cu regularitate, an de an. Avem în comună patru cămine culturale, o bibliotecă, un muzeu, un centru cultural la Pădureni, un teatru de vară și o sală pentru festivități diverse. Mai sunt multe de făcut, pentru că, în administrație, n-ai să ajungi niciodată să spui că ai făcut destul sau că nu mai e nimic de făcut; întotdeauna va mai fi ceva de menținut, de modernizat.
“PĂSTRAȚI-VĂ CĂLDURA ASTA UMANĂ, CĂ NOI, ÎN AFARĂ DE MUNCĂ ȘI BANI, AM PIERDUT TOT!”
- Ceea ce mi-a atras atenția, când am auzit pentru prima dată de comuna dvs., este satul de vacanță pe care l-ați organizat. De ce o astfel de investiție, într-o comună, într-unul din cele mai sărace județe ale țării?
- Suntem înfrățiți cu două comune din Franța și Belgia și derulăm permanent acțiuni comune cu Republica Moldova. Când toți acești parteneri ne vizitau, îi găzduiam la familii din comună, pentru că nu aveam altă posibilitate. În plus, s-au înmulțit solicitările de cazare din partea multor turiști străini, și așa ne-a venit ideea. Prin 1995-1996, am cumpărat teren în centrul satului, special pentru acest proiect. Am construit nouă case de vacanță, cu câte două camere fiecare, cu confort hotelier deosebit, dar și o sală de conferințe de 60 de locuri. Era nevoie de spații de cazare și pentru că zona noastră are multe de oferit: frumusețea peisajelor, evenimentele culturale pe care le organizăm, specialitățile gastronomice, atmosfera prietenoasă a locului. Ca să nu mai vorbesc de amenajările care au făcut deja faima comunei: avem piscină și un lac de agrement, cu spațiu pentru grătare, cu foișoare, locuri de joacă pentru copii și mini-terenuri de sport, pe care oricine le poate închiria. În 1999, am fost în Elveția, la o sărbătoare. Pentru prima dată în istoria acestei sărbători, organizată o dată la 25 de ani, au fost și invitați dintr-o altă țară, și aceia am fost noi. Organizatorul ei ne-a vizitat comuna de două ori și ne-a spus că, atunci când satul de vacanță va fi gata, va rezerva o săptămână, pentru el și prietenii săi. Am fost ușor sceptic: ce să-i atragă aici? Mi-a spus: “Aveți grijă, păstrați-vă căldura asta umană, că noi, în afară de muncă și bani, am pierdut tot! Voi aveți încă deschiderea sufletească, o ospitalitate extraordinară și un firesc pentru care vă admirăm”. A fost un compliment nemaipomenit. Mai avem multe de pus la punct, ca să fim la înălțimea celor din Occident, dar putem recupera, pentru că suntem un popor dârz și iubitor de frumos.
- Din ce fonduri ați făcut aceste investiții?
- Satul de vacanță l-am realizat cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui, care ne-a fost alături și în alte proiecte. Dar avem și numeroase investiții realizate cu fonduri europene: un drum de 4,3 km, între Pădureni și Davidești, o investiție de 2,5 milioane de euro (prin SAPARD); canalizare prin FADR - cu stație de epurare, un drum de 7 km și un buldo-excavator; cu fonduri PHARE: un sistem de colectare selectivă a deșeurilor, cu autogunoieră și cinci platforme, dar și un “Centru de zi”, pentru 30 de copii proveniți din familii aflate în dificultate. Prin “Fondul Român de Dezvoltare Socială” am dezvoltat un drum de aproape patru kilometri, între Pădureni și Ibănești. Pe fonduri de mediu avem iarăși câteva proiecte, ca și prin “Grupul de Acțiune Locală” Vaslui, care-și are sediul în comuna noastră. Ni s-a aprobat și o finanțare de 500.000 euro, prin AFIR Iași, pentru modernizarea “Centrului Cultural Pădureni”, pentru că am avut zece activități culturale recunoscute de Consiliul Județean și Ministerul Culturii. Prin PNDL, am realizat alimentarea cu apă a două sate, iar cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui, care ne-a ajutat și în alte proiecte, vom finalize satul de vacanță.
“MIRAJUL STRĂINĂTĂȚII A EXISTAT ȘI LA NOI. DAR ACUM TINERII SE ÎNTORC ÎN SAT ȘI PORNESC AFACERI”
- Cum au primit oamenii toate aceste realizări? Multe dintre ele - cum e piscina și satul de vacanță - pot părea nepotrivite în mediul rural, în plus, e nevoie de un oarecare efort în întreținerea lor, pentru a le prelungi durata de viață...
- Școala pedagogică bârlădeană, pe care am făcut-o, m-a ajutat foarte mult să înțeleg modalitățile de a ajunge la sufletul oamenilor și de a-i îndrepta spre lucruri bune și frumoase. Chiar am derulat două proiecte prin “Fondul de mediu”, în ideea de a conștientiza populația că putem avea orice în comună, dar dacă nu avem ordine și curățenie, e trist, și orice aspect bun va fi anulat. În general, m-am putut baza pe înțelepciunea oamenilor din comuna Pădureni. După ce s-a desființat CAP-ul din sat, la noi nu s-a demolat nimic, nu s-a furat nimic, s-au preluat clădirile, mașinile, și așa am făcut gaterul primăriei, un atelier de tâmplărie, un atelier mecanic, ca să ne putem gospodări. În birourile primăriei lucrează doar nouă persoane, alți 16 sunt angrenați în echipa de salubrizare-construcții a primăriei și se ocupă de întreținerea spațiilor verzi, de drumuri, poduri; avem un parc de mașini propriu, cu care ne putem gospodări: autogredere, buldo-excavator, cilindru compactor, tractor cu remorcă, trei microbuze școlare, o autospecială pentru pompieri și o ambulanță. Nu puteam ajunge unde suntem, dacă n-am fi gândit că e bine să ne bazăm cât de mult pe forțele proprii și să nu distrugem ceea ce exista deja.
- Bugetul local din ce surse este realizat?
- A fost o perioadă când la buget nu venea nici măcar impozitul pe teren, căci mediul rural era scutit. Acum, avem și surse proprii, căci am gândit toate instituțiile, spațiile verzi, piscina, terasele, în așa fel încât să se autofinanțeze, să nu fie o povară pentru bugetul local și mă bucură să văd că reușim asta. Condiția pe care singuri ne-am stabilit-o e să nu facem rabat de la calitate. În 2019, încasările de la piscină au adus la buget aproape o treime din veniturile comunei. Centrul cultural Pădureni, sala Armonia, terasele care se închiriază pentru diverse evenimente, numai de către oameni din comună, toate astea aduc la buget un surplus care ne permite să facem, în continuare, tot alte și alte investiții. Mirajul străinătății a existat și aici, la Pădureni. Dar acum, mulți se întorc, își fac case, își deschid afaceri. Avem foarte mulți fermieri tineri.
“CÂND OAMENII TE-AU ALES, LE APARȚII”
- În tot acest răstimp, de când sunteți primar, ați mai avut timp de familie?
- În clipa când ai fost ales, dacă înțelegi cu adevărat ce ai de făcut într-o comunitate, care sunt așteptările oamenilor, le cam aparții, nu prea mai ai timp pentru tine. La școala pedagogică, profesorii ne spuneau că învățătorul e o flacără vie care arde pentru alții. Ca primar, e la fel. Sigur, sunt sacrificii, dar când realizezi că oamenii sunt mulțumiți de munca ta, n-ai încotro, trebuie să continui.
