• “Unde se află Dumnezeu?” - În mare există multe perle; însă pentru a le vedea și culege, trebuie să vă cufundați mereu și mereu în apa mării. Tot astfel și Dumnezeu se află peste tot în lume, însă oamenii trebuie să persevereze în a-L găsi și vedea. Scufundătorul trebuie să riște totul. Dacă o singură scufundare nu v-a făcut să găsiți aceste perle, nu înseamnă că ele nu există. Scufundați-vă mereu și mereu, căci, în final, veți fi cu siguranță răsplătiți pentru eforturile voastre. La fel și cu încercările voastre de a-L găsi pe Dumnezeu. Îl puteți vedea și găsi pe Dumnezeu atunci când dragostea voastră pentru Dumnezeu va fi foarte puternică”.
Sri Ramakrishna (1836-1886), a fost unul din cei mai mari filosofi mistici indieni ai secolului al XIX-lea.
***
• “Demnitatea” constă în a fi mândru că stai sus, numai atunci când nu ți-e rușine de faptele tale, și să-ți aduci aminte de cine te-a adus acolo sus.
Domnilor demnitari de toate rangurile pe care le dețineți: Ați adus ȚARA pe marginea prăpastiei; nu vă este rușine de faptele domniilor voastre? Vă mai aduceți aminte de cei ce v-au cocoțat pe marile jilțuri? Meritați să stați pe ele? Cum stați cu Demnitatea?
Nicolae Iorga (1871-1940), cel mai mare istoric român.
***
• “Erau odată doi prieteni buni: Tândală și Păcală. Din fire erau cam șugubăți, dar și neascultători de părinți. S-au sfătuit într-una din zile să plece de acasă fără voia părinților și să se desfete după bunul lor plac. Zis și făcut. Mergând printr-o pădure deasă și necunoscută, au căzut într-o groapă, de unde nu mai puteau să iasă. A zis Păcală: Mă voi duce acasă, voi lua o scară și vom putea ieși amândoi. Dar cum vei aduce scara, zise Tândală, din moment ce ești în groapă? Și astfel, în neascultarea de părinți și încăpățânarea proprie, au rămas în groapă” pentru a aștepta pe ... “Sfântul-așteaptă”.
“Așa se întâmplă și cu noi creștinii, care de multe ori suntem în groapa păcatelor din neascultare de părinți și de legile vechi-testamentare. Căutăm o scară de salvare în altă parte, când ea este lângă noi, dar ... «Ochi avem și nu vedem...».
Cu românii-români, situația este la fel: suntem în groapă și... datorită străinilor, dar... vina noastră este de netăgăduit. De aceea cuvintele scripturistice și ale imnului se potrivesc de minune; «Deșteaptă-te române...» și «Deșteaptă-te tu cel ce dormi...»“.
P.S. Epistola Galateni, cap. 6, vers: 7- 8: “Fraților. Nu vă amăgiți: Dumnezeu nu se lasă batjocorit; căci ce va semăna omul, aceea va și secera.
Cel ce seamănă în trupul său însuși, din trup va secera stricăciune; iar cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viață veșnică”.
