Cercetătorii singaporezi de la Universitatea Tehno- logică Nanyang, citați de descopera.ro, susțin că, cu cât oamenii petrec mai mult timp pe Facebook, cu atât este mai mare riscul de a suferi de depresie, iar cei cu semne de depresie continuă să petreacă și mai mult timp pe rețeaua de socializare, agravându-și, în acest fel, starea.
“În studiul nostru, am constatat că utilizarea intensă a Facebook a declanșat niveluri mai ridicate de invidie, ceea ce a condus apoi la sentimente de depresie.
Teoria rangurilor sociale spune că ne comparăm social, ceea ce este ceva de care nu putem scăpa, deoarece este modul în care vedem propria noastră identitate socială. Dar acest proces de comparație ne poate dezamăgi atunci când vedem pe cineva care are mai multe resurse decât noi.
Facem referire și la un studiu similar, care a implicat 736 de studenți din Statele Unite, care a constatat că utilizarea pasivă a Facebook, cum ar fi vizualizarea fotografiilor unui prieten sau parcurgerea știrilor de pe platformă, ar putea duce la depresie în cazul persoanelor invidioase.
Cu toate acestea, nu s-a observat nicio diferență semnificativă între utilizarea pasivă a Facebook și postarea activă pe platformă în rândul rezidenților din
Singapore. În timp ce participanții mai tineri și mai educați din Singapore au raportat niveluri mai ridicate de utilizare a Facebook și, implicit, de depresie, impactul vârstei și al nivelurilor de educație a fost secundar.
În studiul nostru, participanții cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani au petrecut zilnic în medie aproximativ două ore și jumătate pe Facebook, iar atunci când respondenții au declarat că se simt invidioși am obsevat că utilizarea rețelei de socializare provoca unele semne de depresie, însă participanții au folosit aplicația și mai mult, în loc să se oprească.
Când vedem partea bună a altor oameni, simțim presiunea de a fi mai bogați, mai frumoși, mai de succes și de a avea mai mulți urmăritori. Depresia este în general cauzată de alți factori de stres din mediul înconjurător sau de problemele de sănătate și, cu toate acestea, rețelele sociale sunt un factor comun care contribuie la agravarea stresului.
În căutarea recunoașterii și validării pe rețelele sociale, oamenii se supără atunci când nu primesc atât de multe aprecieri și comentarii pe cât sperau. Conștiința de sine este primul pas în reducerea impactului negativ al rețelelor de socializare. Când suntem conștienți de motivația, de factorii declanșatori, de aprecierile, antipatiile și de intenția noastră de a folosi social media, suntem mai puțin afectați de acestea.
Trebuie să ne reamintim în permanență că suntem într-un fel asemănători cu toți ceilalți de pe rețelele sociale. Chiar și în familiile fericite pot exista discuții, probleme sau resentimente.
În Singapore, studiul online a început în 2016, cu 1.240 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, dar în cei trei ani de studiu, mulți dintre ei au renunțat din diverse motive, fiind luate în considerare doar 355 de răspunsuri”, explică oamenii de știință. (L.P.)
