Când Dumnezeu s-a bucurat și a creat și prima toamnă,
Ne-a picurat culori în suflete și-n inimi,
Și-așa am ajuns, încet, încet ca să percepem
Culoarea frunzelor pastel și a luminii.
Azi, struguri plâng cu lacrimi reci de brumă,
Natura ne răspunde-n timp ca fiind ceva firesc.
Nu-i renunțare, primăvara va să vină,
E doar un ritm normal, Dumnezeiesc.
În tot ce-i rău, urât și nefiresc în lumea asta
A căror vină doar noi, ca oameni, o purtăm,
Suntem atât de dependenți de cald și de lumină,
Le vom găsi în noi, dacă vom căuta atent.
E toamnă afară și poate o trăim și-n suflet,
E uneori normal să ne simțim mai triști,
Dar, hai să nu uităm că Dumnezeu ne-a dat puterea
Să ne iubim, să ne-ndreptăm și să trăim zâmbind.
(A.D.)
HAINA DE TOAMNĂ A CHEILOR BICAZULUI
Sursa foto: Facebook/alex.husariu.5
ANTONELA DUMITRACHE
