Cercetătorii germani de la Universitatea Ruhr Bochum, citați de descopera.ro, susțin că au aflat motivul pentru care evenimentele stresante au tendința să aibă un impact mai îndelungat asupra memoriei în comparație cu perioadele de pace și liniște.
“Legătura strânsă de amintiri creată în condiții de stres joacă un rol important în faptul că evenimentele traumatizante devin de neuitat. În mod colectiv, aceste amintiri sunt mult mai distincte de altele care nu au fost formate în același episod stresant, oricare ar fi acesta.
De obicei, avem imagini detaliate în minte despre experiențele stresante, chiar și după mai mulți ani. Însă, o plimbare prin parc în aceeași zi poate fi uitată cu ușurință.
Pentru a înțelege de ce se întâmplă aceasta, am organizat o simulare de interviu pentru un job. Această simulare este cunoscută sub numele Trier Social Stress Test, fiind stabilită ca o metodă de încredere pentru inducerea stresului la indivizi.
O parte din test implica susținerea unei prezentări în fața membrilor comisiei de interviu, aceștia fiind rugați să mențină o expresie neutră a feței pe tot parcursul experimentului. În același timp, 24 de obiecte diferite au fost prezentate participanților la studiu, inclusiv o ceașcă de cafea, un ceas, o rolă de bandă adezivă și un marker.
Un număr total de 33 de voluntari a participat la interviul stresant, iar alți 31 de oameni au luat parte la o versiune mai prietenoasă a experimentului, în care au putut vorbi despre subiecte mai pozitive cu membrii comisiei, care au declanșat stresul din timpul interviului. Prin urmare, se pare că legătura între obiecte și factorii declanșatori de stres a fost crucială pentru memoria îmbunătățită.
Ceea ce face amintirile stresante mai memorabile este faptul că aspectele asociate cu acestea (cum ar fi fețele membrilor din comisia de interviu) sunt mai strâns legate de emoția apărută în creier.
Elementele și contextele care sunt trăite într-o stare emoțională neutră sunt legate de hipocamp (parte a creierului implicată în învățare și memorie), iar cele trăite în stări extrem de emoționale par a fi legate între ele în amigdală (parte a creierului asociată cu învățarea emoțională).
Deși experimentul a implicat un grup destul de mic de participanți, rezultatele sugerează o ipoteză care poate fi extinsă pentru a cuprinde și alte tipuri de situații, însă rezultatele sunt un element important pentru o înțelegere mai bună a amintirilor emoționale și traumatizante”, explică oamenii de știință germani. (L.P.)
