Joia trecută, la Bruxelles, a fost aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, prin care vom beneficia de un sprijin financiar de 29,2 miliarde de euro. Prima tranșă de finanțare, în valoare de 3.6 miliarde de euro, va ajunge în visteria țării în luna decembrie. Am reținut acest aspect din declarația prim-ministrului demis, Florin Cîțu, principalul vinovat de criza politică și criza sanitară prin care trece țara, aflată sub o guvernare liberală, extrem de păguboasă pentru popor.
Reformele cuprinse în PNRR acoperă șase piloni: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea inteligentă și favorabilă incluziunii, coeziunea socială și teritorială, sănătate, reziliență economică, socială și instituțională și politici pentru noua generație. Pentru un muritor de rând, denumirile reformelor preconizate sunt sofisticate și mai greu de priceput. Curios să le înțeleg, am căutat în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, unde Reziliență însemnă capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic șamd), iar Redresarea însemnă a aduce sau a reveni pe calea cea bună, a se înviora, a se reface.
Înțeleg că Pandemia provocată de Covid-19 a provocat un șoc puternic în lume, inclusiv în România, iar pentru o revenire la normalitate avem nevoie de sprijin reciproc, de o strategie nouă privind aplicarea reformelor în societate. Prin urmare, Uniunea Europeană a hotărât să intervină cu ajutoare financiare pentru fiecare țară, cu respectarea unor reguli de folosire a milardelor de euro alocați. Cuprinși de orgolii și îmbătați de mirosul banilor, politicienii români, în loc să facă un front comun, o țin tot într-un scandal și circ. Sunt inconșitenți că, dacă nu se vor face pași concreți în implementarea reformelor din PNRR, oficialii de la Bruxelles pot să taie fondurile.
Ni se cere o eliminare treptată a producției de energie pe bază de cărbune și lignit și utilizarea surselor regenerabile de energie.
Marțea trecută, la Glasgow, președintele României Klaus Iohannis a declarat că România are una dintre cele mai scăzute rate de emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. Veți spune că această realitate a fost generată de distrugerea, lichidarea unor obiective industriale din perioada socialistă, de companiile occidentale, cu sprijinul cozilor de topor din Guvernele României de după ,,revoluția” furată. Președintele a mai declarat că țara noastră se angajează să crească, în viitor, procentul de energie electrică provenită din surse regenerabile. Probabil domnia sa nu cunoaște o situație paradoxală din județul Mureș, faptul că Hidrocentrala de la Răstolița, un obiectiv investițional demarat în vremea lui Nicolae Ceaușescu, stă nefolosit, în timp ce România importă energie electrică, iar pentru români, majorările la energie, au devenit de nesuportat. Deocamdată s-a așternut tăcerea peste acest capitol. Singurul politician mureșean care s-a implicat direct în rezolvarea crizei de la Răstolița a fost dr. Marius Pașcan, din nefericire obligat să se retragă din viața politică de niște indivizi care au făcut umbră degeba Parlamentului. Sperăm că alegătorii mureșeni vor avea atâta înțelepciune și să-l propulseze din nou într-o demnitate politică sau administrativă, fiindcă domnia sa s-a luptat cu moștenitorii familiei Banffy, cu românii care au măsluit documente, privind exproprierea a 210,4 hectare de terenuri necesare derulării lucrărilor de la Hidrocentrala de la Răstolița. Pe vremea cât a fost prefect al județului Mureș, apoi parlamentar de Mureș, dr. Marius Pașcan a adus argumente fundamentate privind volumul de emisii poluante al României, care va scădea cu 66,505 tone de dioxid de carbon pe an și că producția de energie a Românie va crește cu 117,5 GWh pe an, cu o putere instalată de 35,3MWh. Este stigător la cer să vezi câtă risipă se face pe banii împrumutați de vremelnicii guvernanți, fără ca un senator, un deputat de Mureș să se lupte pentru adevăr, în timp ce președintele țării ne aburește cu lozinci, vezi Doamne, inovația este cheia pentru prevenirea schimbărilor climatice. La Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice i s-a promis un posibil sprijin american pentru centrale electronucleare. Alți bani, altă distracție pentru cei care se vor pricopsi cu banii împrumutați de România.
Un alt aspect din PNRR care mi-a reținut atenția este cel legat de creșterea eficienței energetice prin renovările imobilelor din România. Tare m-aș bucura ca acești bani să nu fie dirijați pe renovarea castelelor moștenitorilor grofilor, baronilor sau clădirilor revendicate din centrul orașelor, chiar dacă în plan sunt prevăzute un număr de 3.500 imobile pentru renovare.
Modernizarea căilor ferate, gestionarea apei și deșeurilor, împăduririle și reînpăduririle sunt domenii ce trebuie să fie luate în considerare de viitorul Guvern, indiferent de culoarea politică. Sunt priorități mai importante decât gâlceava și circul politic.
VASILE BOTA
