Armata, Academia Română și Biserica ocupă primele locuri în privința încrederii românilor, potrivit “Barometrului Vieții Religioase”, lansat de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române “Ion I.C. Brătianu” și Centrul de Cercetări Sociologice LARICS.
Potrivit sondajului, prezentat joi în Aula Academiei Române, și preluat de spotmedia.ro, la întrebarea “Dumneavoastră câtă încredere aveți în următoarele instituții?”, românii au răspuns că au foarte multă și multă încredere în Armată (67,23%), Academia Română (64,7%) și Biserică (62,4%).
Pe locurile următoare se situează primăriile din localitățile respondenților (45,1%), Poliția (44%), Presa (20,4%), Președinția (14,6%), Parlamentul (14%) și Guvernul (13,4%).
Pe ultimul loc în ceea ce privește încrederea românilor în instituții se situează partidele politice, cu un procent de 8,8%.
ROMÂNII CONSIDERĂ CĂ BISERICA NU TREBUIE SĂ SE IMPLICE ÎN PROBLEMA VACCINĂRII
Biserica nu trebuie să se implice în niciun fel în problema vaccinării, pentru că nu este treaba ei, consideră majoritatea românilor, potrivit “Barometrului Vieții Religioase”.
Conform sondajului, prezentat joi în Aula Academiei Române, de Darie Cristea, director executiv CCS LARICS, la enunțul “Biserica nu trebuie să se implice în niciun fel în problema vaccinării, pentru că nu
este treaba ei”, respondenții s-au declarat în proporție de 57,0% - total de acord; mai degrabă da - 16,7%; mai degrabă nu - 15,9%, iar 9,9% se declară în dezacord total cu afirmația.
Părerile sunt împărțite în privința întrebării “Este normal ca Biserica să recomande credincioșilor să se vaccineze împotriva Covid-19”, 22,4% dintre participanții la studiu fiind total de acord, 24,1% - mai degrabă da; 18,3% - mai degrabă nu, iar 34,7% se declară în dezacord total cu afirmația.
71,2% dintre români sunt total de acord cu enunțul potrivit căruia “Vaccinarea este o alegere a fiecăruia și nu are nicio legătură cu cât de credincios ești sau ce religie ai” și 60,0% se declară în dezacord total cu afirmația potrivit căreia “Biserica ar fi trebuit să recomande credincioșilor să refuze vaccinul”.
De asemenea, “Vaccinarea nu este împotriva religiei/credinței” consideră 52,2% dintre români (total de acord), iar 20,5% plasează răspunsul la “mai degrabă da”. 63,8% dintre respondenți sunt total împotriva afirmației potrivit căreia “Oamenii credincioși nu ar trebui să se vaccineze”.
ROMÂNII MERG RAR LA BISERICĂ, DEȘI SE CONSIDERĂ RELIGIOȘI
Românii declară că merg rar la slujbe religioase din lăcașele de cult, deși se consideră religioși, mai arată “Barometrul Vieții Religioase”.
Conform sondajului, la întrebarea “Dumneavoastră vă considerați o persoană religioasă?”, românii au răspuns “Sigur da” - 56,7%; “Mai degrabă da” - 26,7%; “Mai degrabă nu” - 11,5%, “Sigur nu” - 5% și NS/NR - 0,6%.
Indiferent de confesiune sau religie, românii cred în Dumnezeu (89,8%), pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă deloc importantă și 10 înseamnă extrem de importantă, locul 10 fiind indicat de 42,9% dintre respondenți.
Cu toate acestea, românii merg rar la slujbe religioase la biserica specifică religiei: ocazional, la unele sărbători, evenimente din familie (31,2%); o dată pe săptămână sau mai des (23,4%); doar la sărbătorile mari (22,2%): 16% dintre respondenți merg la biserică cam o dată pe lună și 7% deloc.
53,9% obișnuiesc să spună rugăciuni zilnic sau aproape zilnic, în timp ce 18,1% o fac foarte rar, eventual în momente mai complicate.
La întrebarea “Ne puteți detalia puțin atitudinea dumneavoastră față de religie?”, adresată participanților la sondaj care s-au declarat nereligioși, respondenții au răspuns în proporție de 91,5% că sunt mai degrabă indiferenți față de religie, doar 7,9% declarându-se împotriva religiei.
Românii consideră că bisericile/ cultele religioase ar trebui să se ocupe mai mult de ajutorarea bolnavilor și a persoanelor nevoiașe (94%) ori de problemele religioase (83,6%).
70,5% din respondenți cred că bisericile ar trebui să fie mai prezente în viața publică, în educație, cultură, mass-media, iar 54,1% susțin ca acestea să fie mai critice față de liderii de opinie și politicienii care se exprimă public împotriva credinței și religiei.
În privința educației religioase în școli, 67,1% susțin că aceasta este necesară, 23,4% că trebuie să existe doar dacă părinții elevilor solicită acest lucru, în vreme ce 8,9% dintre respondenți consideră că nu trebuie să existe educație religioasă în școli, iar 0,6% NS/NR.
Referitor la relația dintre stat și cultele religioase din România, 43,1% o consideră echilibrată și corectă, 33,2% afirmă că statul
încearcă să subordoneze și să limiteze cultele, 19,6% susțin afirmația “Cultele încearcă să preia din atribuțiile statului”, iar 4,2% NS/NR.
Întrebați despre atitudinea statutului față de biserici în timpul pandemiei, 41,1% dintre români spun că e normal ca activitățile bisericilor și cultelor religioase să aibă restricții; 35,4% că statul a încălcat libertatea religioasă a cultelor; 21,2% că statul a colaborat foarte bine cu bisericile și a comunicat foarte bine măsurile luate, iar 2,4% NS/NR.
47,7% dintre respondenți consideră “firesc într-o democrație” faptul că unii lideri de opinie se exprimă public împotriva Bisericii și religiei, în timp ce 60,9% spun că e firesc ca aceștia să se exprime în favoarea Bisericii și religiei.
