Un experiment al cercetătorilor români de la Universitatea Transilvania, citat de descopera.ro, a intrat în atenția presei internaționale, după ce a relevat ce se întâmplă dacă mănânci ...zăpadă.
ABSOARBE POLUANȚI
“Dacă vrei neapărat să guști din zăpadă, măcar asigură-te că este proaspătă și curată. În primul rând, zăpada se formează din precipitații care iau forma unor cristale de gheață. Odată formate, vaporii de apă sunt absorbiți și înghețați și așa apar fulgii de nea care se aștern. Practic, zăpada care cade din cer este pur și simplu apă, dar din cauza poluării, cu siguranță se regăsesc și alte substanțe care intră în contact cu apa înainte ca aceasta să ia forma fulgilor de nea și să se depună.
Chiar dacă nu locuiești în zone poluate, zăpada care se așterne poate absorbi poluanți din alte zone, deoarece particulele din aer și aerosolii pot fi transportați nu doar local, ci și regional sau global.
Dacă nu ai acces la apă curată, iar zăpada este singura sursă, atunci asigură-te că îndepărtezi patogenii biologici care se pot regăsi în ea. Cum faci asta? După ce zăpada colectată se topește, fierbi apa timp de 5 minute pentru a distruge bacteriile sau poți folosi un filtru. Nici sugerea țurțurilor de gheață nu este recomandată, deoarece duce la scăderea temperaturii corporale și produce modificări ale metabolismului.
În urma experimentului nostru, am constatat că omătul mai vechi de jumătate de zi nu este bun de mâncat din cauza conținutului mare de bacterii. Noi am strâns zăpadă dintr-un parc și dintr-o intersecție din Miercurea Ciuc, în lunile ianuarie și februarie. Omătul a fost pus apoi în containere sterile pentru a fi analizat. În cadrul experimentului, am vrut să aflăm cum se dezvoltă bacteriile și mucegaiul în zăpadă. Experimentul a fost realizat la temperaturi cuprinse între minus 1,1 grade Celsius și minus 17,4 grade Celsius. După doar o zi, pe mostrele de zăpadă erau prezente cinci bacterii pe milimetru.
Zăpada proaspătă are foarte puține bacterii, însă, după două zile, numărul bacteriilor este înzecit din cauza impurităților din aer. Nu recomandăm nimănui să mănânce zăpadă, doar spunem că nu o să te îmbolnăvești dacă guști puțină zăpadă proaspătă”, concluzionează oamenii de știință români.
ZĂPADA GALBENĂ
În cadrul unui alt studiu, de această dată realizat de cercetătorii americani de la Colegiul Științific Eberly al Universității Pennsylvania, s-a constata că... și muștele pot transmite bacterii, precum Salmonella și E-coli.
Potrivit acestora, zăpada galbenă este rezultatul polenului și al poluării aerului, care pot duce la zone mari de acoperire de zăpadă care arată ca limonada. Însă zăpada poate cădea din cer cu această culoare, caz în care este cauzată de poluarea aerului.
Și particulele de nisip sunt o sursă de zăpadă galbenă sau aurie, dar îngrijorător este faptul că multe particule provin de pe șantierele industriale sau de construcții, bogate în mangan, nichel, fier, crom, zinc, cupru, plumb și cadmiu. Acestea au oricum un efect dăunător sănătății, dar dacă le și înghițim (mâncând zăpadă) ne expunem singuri pericolului. (L.P.)
LUCREȚIA POP
