Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a semnalat, în primele zile ale anului, că, începând de la mijlocul lunii decembrie 2021, numărul cazurilor de gripă identificate în Regiunea Europeană a OMS a fost “peste ceea ce ne-am fi așteptat în mod normal”, astfel că putem vorbi despre instalarea noului sezon gripal * Carantina, purtarea măștii de protecție și distanțarea socială, care au devenit normale în Europa în timpul pandemiei de COVID-19, au eliminat gripa iarna trecută, eradicând temporar virusul gripal * Lucrurile s-au schimbat însă în această iarnă, deoarece țările adoptă măsuri mai puțin stricte pentru a lupta împotriva COVID-19 datorită vaccinării pe scară largă * Anual, 5-15% din populație este afectată de gripă, ceea ce duce la 3-5 milioane de cazuri de gripă severă și aproximativ 650.000 de decese la nivel global, potrivit cifrelor UE * Având în vedere că boala COVID-19 este, de asemenea, cu transmitere ridicată în regiunea noastră, există riscul ca această dublă epidemie (“twindemic” în engl.) să pună o presiune excesivă asupra sistemelor de sănătate, deja supraîncărcate * Tulpina dominantă de gripă care circulă în acest an pare să fie H3 a virusului A, care provoacă de obicei cele mai grave cazuri și chiar decese în rândul vârstnicilor * ECDC recomandă țărilor europene să continue să încurajeze vaccinarea * Persoanele cu risc crescut de apariție a unor forme severe de gripă sunt: vârstnicii, femeile însărcinate, copiii mici, persoanele imunodeprimate și persoanele cu boli cronice * Aceste grupuri reprezintă o proporție semnificativă a populației din Regiunea Europeană a OMS. Prin urmare, ECDC recomandă ca toți cei expuși riscului de boală severă din cauza infecției cu gripă, precum și lucrătorii din domeniul sănătății, să fie vaccinați * Potrivit reprezentanților ECDC, este prea devreme pentru a face o evaluare finală a vaccinurilor antigripale, deoarece este nevoie de un număr mai mare de pacienți bolnavi pentru acest lucru. Dar testele de laborator arată că vaccinurile disponibile în acest an ar putea “să nu fie optime” împotriva tulpinii H3, deoarece tulpina a circulat foarte puțin sau deloc când s-a făcut compoziția vaccinurilor anul trecut, ceea ce a făcut mai dificil ca producătorii de vaccinuri să prezică ce tulpină va fi dominantă în sezonul gripal viitor * Din acest motiv, medicilor li se recomandă să ia în considerare, pe lângă vaccinul antigripal, tratamente antivirale timpurii, pentru cei infectați cu gripă și expuși riscului de boală gravă, pentru a preveni rezultatele severe și a reduce sarcina asupra sistemelor de sănătate aflate deja sub presiune din cauza COVID-19 * În ce privește populația, cetățenii sunt sfătuiți să adopte măsurile de protecție despre care se știe că funcționează împotriva COVID-19, cum ar fi distanțarea fizică și purtarea măștilor, pentru a ajuta la prevenirea infecției cu gripă a vârstnicilor și a celor cu afecțiuni medicale subiacente severe * Revenirea virusului ar putea fi începutul unui sezon gripal neobișnuit de lung, care s-ar putea întinde până în vară, a declarat expertul de top al ECDC pentru gripă, Pasi Penttinen, citat de Reuters: “Dacă vom începe să ridicăm toate măsurile de prevenție, marea îngrijorare pe care o am pentru gripă este că, pentru că am avut o perioadă atât de lungă fără circulație a virusului gripal la populația europeană, poate ne vom îndepărta de tiparele sezoniere normale” * Penttinen a explicat că renunțarea la măsurile restrictive în primăvară ar putea prelungi circulația gripei cu mult peste sfârșitul normal al sezonului european, în mai. (surse - ecdc.europa.eu; reuters.comfoto - rohealthreview.ro)
Dr. MIRCEA GHERMAN, medic specialist de medicină generală, explică: “Gripa este o boală infecto-contagioasă (produsă de un virus, se transmite masei receptive). Responsabile pentru apariția gripei sunt virusurile A, B și C.
Sursa de infecție este strict umană, reprezentată de bolnavi, infecții inaparente și purtători de virus. Nu există purtători cronici!
Transmiterea este aerogenă, direct, prin picături de secreție naso-faringiană (picăturile lui Flügge), și indirect, prin obiecte proaspăt contaminate de bolnav. Contagiozitatea este ridicată, indicele de contagiozitate fiind de aproximativ 100%. Durata contagiozității unui caz este de 3-5 zile.
Receptivitatea este universală, toate grupele de vârstă putând fi afectate. Infecția în viroze afectează mucoasa căilor respiratorii, prin multiplicare bacteriană. Virusul gripei își exercită acțiunea predominant asupra mucoasei ocăilor respiratorii, având și o acțiune toxică generală asupra întregului organism.
Debutul este brusc, uneori brutal, cu frisoane (tremurături), febră înaltă (39-40 de grade Celsius), dureri musculare intense (mialgii), cefalee (dureri de cap), astenie marcată (oboseală). În formele severe pot duce la colaps (reprezentat prin pierderea conștienței), prin prăbușirea tensiunii arteriale, respectiv a presiunii arteriale din patul vascular, decese la persoanele cu boli cronice și imuno-deprimante (cancer, tuberculoză pulmonară și extrapulmonară, boli renale reprezentate prin afectarea filtrului, ajungând la dializa peritoneală).
Complicații:
1) respiratorii, reprezentate prin laringită gripală, cu obturarea căilor respiratorii, cu secreție dificil de eliminat;
2) pneumonia gripală este clinic severă, cu: tuse cu expectorație muco-sanguinolentă, cianoză (înalbăstrirea feței și a extremităților);
3) pneumonia prin suprainfecție bacteriană; agenții incriminați sunt: pneumococul, streptococul, Haemophilus influenzae;
4) complicații cardiovasculare constând în miocardita acută gripală;
5) complicații neurologice: meningită, encefalită, mielită (paralizii ale nervilor cranieni), poliradicu-lonevrite.
Diagnosticul diferențial se efectuează cu alte viroze, dureri ale pleurei, în pleurite și pleurezii, cu dureri musculare și toracice.
Tratamentul se bazează pe medicația patogenetică - antiinflamatoare nesteroide (diclofenac, paracetamol etc.), simptomatice (antipiretice, pentru scăderea febrei înalte de 39-40 de grade) când febra este un simptom deranjant. Febra care nu este înaltă ilustrează declanșarea mecanismelor de apărare contra infecției, printre care și creșterea leucocitelor (globulelor albe). Deci, febra este benefică, o utilitate deosebită constând în înfășurarea toracelui cu un cearșaf umezit în apă la temperatura camerei, în amestec cu alcool sanitar, medicația antialgică (contra durerilor musculare și osoase generalizate), apoi susținerea și creșterea rezistenței generale, prin vitaminoterapie.
În caz de febră înaltă severă (39-40 de grade Celsius) persistentă, dispnee (lipsa acută de aer) se recomandă spitalizarea pentru supraveghere (constând în mască cu oxigen, chiar intubare / ventilație pentru respirație asistată), terapia antibacteriană, pentru evitarea suprainfecțiilor sau a complicațiilor pulmonare deja constituite.
Terapia cu antibiotice are indicații limitate, în cazuri care prezintă complicații secundare bacteriene, și este necesar să fie activată față de stafilococii patogeni, pneumococi și bacterii gram negative /gram pozitive. Astfel, sunt folosite cefalosporinele de generația a III-a, Fluorchinolone, peniciline rezistente la betalactamază (aminoglicozidele, cât și antibioticele de rezervă - vancomicina sau carbapeneme), apoi medicația de corticoterapie: prednison HHC (hemisuccinat de hidrocortizon), medicație bronhodilatatoare, tonicardiacă, oxigenoterapia.
Chimioprofilaxia este posibilă, dar “costisitoare”. Se face cu amantadină. Aceasta inhibă replicarea virusului, imediat după penetrarea în celulă, stăpânind infecția. Se administrează în primele 24 de ore de la debutul bolii.
Profilaxie
Vaccinarea antigripală este singura metodă de profilaxie eficientă, conferă protecția în proporție de 60-90%, vaccinul fiind folosit în monodoze, la adulți, și două administrări, la copii. Vaccinarea se efectuează la: copii, persoane vârstnice, peste 65 de ani, la persoane tarate, cu boli cronice (neoplazii, renali, pulmonari, cardiaci), iar la copii, cu o patologie preexistentă (infecții cronice ale aparatului respirator, malformații congenitale etc.). La pacienții imunodeprimați (cancer, TBC pulmonar etc.) se recomandă imunoterapie nespecifică cu diverse preparate: bronhovaxom, imunostimulatoare.
În epidemii: evitarea aglomerațiilor - se închid școlile, sălile de spectacole, se restrânge aria de expunere etc.; măsuri de igienă riguroasă, izolarea la domiciliu, interzicerea, pe cât posibil, a circulației libere a bolnavilor; în unitățile spitalicești se instituie carantina (se suspendă vizitele aparținătorilor).
În ce privește vaccinarea, aceasta se recomandă toamna (octombrie, noiembrie) pentru a se dezvolta anticorpi”.
ILEANA SANDU
