În dezacord cu Uniunea Europeană, Ungaria anunță că va accepta cererea Moscovei ca livrările de gaz să fie plătite în ruble. Prim-ministrul Viktor Orbán, care s-a opus oricăror sancțiuni ale UE asupra Rusiei, a declarat, miercuri, 6 aprilie, că a convenit cu președintele Vladimir Putin ca Ungaria să plătească în ruble gazele livrate de Rusia, dacă i se va cere acest lucru.
Ca răzbunare pentru sancțiunile țărilor occidentale impuse Moscovei din cauza invaziei Ucrainei, Putin a avertizat Europa că trebuie să plătească în ruble pentru aprovizionarea cu gaze, în caz contrar se vor confrunta cu o posibilă reducere a livrărilor. UE a spus că nu va respecta cererea Rusiei, deoarece reprezintă o încălcare a contractului, conform căruia plata se face în euro.
Miercuri, 6 aprilie, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat că acordurile/contractele pentru livrările de gaz sunt încheiate între țara sa și Rusia, astfel încât UE “nu are niciun rol” de jucat în această chestiune.
Țările UE se bazează pe Rusia pentru aproximativ o treime din totalul livrărilor de gaze ale blocului comunitar. Încă nu au aplicat nicio sancțiune, cu toate că șeful Consiliului European, Charles Michel, a declarat, miercuri, că, “mai devreme sau mai târziu”, vor fi necesare măsuri în acest sector.
Reacția Kievului nu s-a lăsat așteptată: Ucraina a declarat, joi, că poziția Ungariei conform căreia Budapesta este pregătită să plătească în ruble pentru gazul rusesc este o un act “neprietenos”, care distruge unitatea Uniunii Europene în legătură cu invazia Rusiei.
“Dacă Ungaria dorește cu adevărat să ajute la încheierea războiului, iată cum să o facă: să nu mai distrugă unitatea în UE, să sprijine aplicarea
de sancțiuni anti-ruse, să acorde asistență militară Ucrainei și să nu creeze surse suplimentare de finanțare pentru mașinăria militară a Rusiei. Niciodată nu este prea târziu pentru a te situa pe partea corectă a istoriei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko.
După cum se știe, Orbán a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, dar s-a abținut să-l critice pe Vladimir Putin, iar guvernul său a refuzat să furnizeze arme Ucrainei sau să permită transferul acestora peste granița ungaro-ucraineană.
Ucraina se învecinează cu Ungaria și găzduiește, la ora actuală, aproximativ 400.000 de refugiați.
Dar Orbán a spus că Ungaria trebuie să se țină departe de conflictul în sine - un război, a spus el, “între două țări gigantice, un război prea periculos”. De altfel, este singurul lider al UE care l-a criticat deschis pe președintele Ucrainei.
Un autoproclamat democrat iliberal, prim-ministrul Ungariei a avut, de-a lungul timpului, nenumărate “ciocniri” cu Bruxelles-ul.
De aceea, politicienii și presa internațională au stat “cu ochii ațintiți” asupra alegerilor din Ungaria.
Orbán este renumit pentru relațiile sale prietenești cu președintele rus Vladimir Putin. Ambii - spun analiștii - manifestă dispreț și desconsiderare față de politicile UE pe probleme privind statul de drept, migrația, libertatea presei, comunitatea LGBTQ ș.a. Dar Orbán nu este Putin; cumpără și el multă energie de la Moscova, ca, de altfel, și multe alte țări din UE.
Numeroși politicieni populiști, naționaliști sau de dreapta, cu preferințe pentru politică mai fermă, l-au admirat pe Putin sau au căutat să-i imite unele trăsături. Matteo Salvini din Italia, Marine Le Pen din Franța, Donald Trump din SUA sunt câteva exemple.
Or, Orbán este liderul unei țări membre UE și NATO, într-un moment în care ambele entități sunt în total dezacord cu Moscova în privința invaziei Ucrainei și își propun să facă front comun în confruntarea cu Vladimir Putin. În acest context, atitudinea lui Orbán este “profund incomodă” pentru cele două organizații.
Recenta victorie electorală a lui Orbán “dă bătăi de cap” și va rămâne, o vreme, “un ghimpe în coasta UE”. (surse - reuters.com, bbc.com, rferl.org; foto - EPA)
ILEANA SANDU
