Un studiu publicat recent în revista Nature, a constatat că încălzirea globală va determina răspândirea a 4.000 de virusuri în rândul mamiferelor, inclusiv - pentru prima dată - potențial, între animale și oameni, până în 2070 * Liliecii sunt, în mod special, responsabili pentru noua transmitere virală * Costurile pentru identificarea și contracararea în mod corespunzător a transmiterii virale s-ar ridica la peste 1 miliard de dolari.
Încălzirea globală va determina animalele să se îndepărteze de zonele mai calde, iar această migrație forțată va face ca specii diferite să intre în contact, pentru prima dată.
Pandemia de Covid-19 a fost probabil cauzată de transmiterea virusului SARS-CoV-2 de la liliacul cu potcoavă (din sud-estul Asiei) la oameni.
Cele 4.000 de transmiteri virale între mamifere nu înseamnă că vor mai exista alte 4.000 de posibile pandemii de Covid-19, a declarat, pentru canalul american de televiziune CNBC, Greg Albery, coautor al studiului.
“Dar fiecare are potențialul de a afecta sănătatea animală și poate apoi să se răspândească în populațiile umane. În orice caz, pare să fie o veste foarte proastă pentru sănătatea ecosistemelor afectate”, a precizat el.
Liliecii, fiind mamifere zburătoare, sunt, în mod deosebit, predispuși la transmiterea virusurilor, astfel că ei vor fi răspunzători pentru aproape 90% din primele contacte între specii diferite, iar cele mai multe dintre aceste “prime întâlniri” vor avea loc în Asia de Sud-Est, arată raportul.
Dar acesta nu este un motiv pentru a denigra liliecii: “Liliecii sunt responsabili pentru transmiterea virusurilor, dar încercăm să accentuăm faptul că nu-i învinovățim pentru asta și că pedepsirea lor (eliminarea, încercarea de a preveni migrațiile) nu va face decât să înrăutățească lucrurile, provocând o dispersie mai mare, o transmitere mai mare și sănătate mai slabă”, a spus Albery.
Pentru raport, Albery și co-autorul său, Colin J. Carlson, profesor la Universitatea Georgetown, au folosit ca metodă simularea computerizată pentru a prevedea unde anume speciile s-ar suprapune, probabil, pentru prima dată.
Calculele arată că acest lucru se va petrece până în 2070 în centrele intens populate din Sahel, ținuturile muntoase ale Etiopiei și Valea Riftului din Africa, estul Chinei, India, Indonezia și Filipine.
Unele zone europene ar putea fi și ele focare de transmitere, arată raportul, dar Albery a refuzat să precizeze care sunt acestea.
Documentul pune punctul final asupra unei tendințe pe care oamenii de știință au prevăzut-o de ceva timp: “Schimbările climatice - împreună cu alți factori - vor spori posibilitățile de apariție, stabilire și răspândire de noi virusuri și noi specii gazdă în noi zone geografice”, a declarat Matthew Aliota, profesor la Departamentul de Științe Veterinare și Biomedicale de la Universitatea din Minnesota.
“Din păcate, vom continua să asistăm la noi evenimente zoonotice cu o frecvență și amploare tot mai mari”, a spus Aliota. (Bolile zoonotice sunt cele care se răspândesc între animale și oameni.)
Deși este de acord cu concluzia generală a studiului, simularea viitoarei transmiteri a virusurilor este dificilă, a spus Daniel Bausch, președintele Societății Americane de Medicină și Igienă Tropicală: “Schimbarea comportamentului uman (de exemplu, vânătoarea de animale care migrează) și intervențiile asupra terenurilor, ca răspuns la schimbările climatice - de exemplu urbanizarea și schimbările de habitat, cum ar fi construirea de autostrăzi și baraje - pot împiedica migrația mamiferelor și pot limita amestecul între specii. Pot exista puncte fierbinți, dar și puncte reci - adică zone care devin nelocuibile”, a spus Bausch.
Potrivit raportului, identificarea și contracararea răspândirii virusurilor zoonotice ar putea costa 1 miliard de dolari, iar cercetarea va fi esențială pentru prevenirea pandemiilor.
“Imaginea de ansamblu, pregătirea este cheia și trebuie să investim în cercetare, detecție timpurie și sisteme de supraveghere”, a declarat Aliota pentru CNBC.
Modul în care oamenii răspund la predicții este, de asemenea, esențial. De exemplu, a remarcat Bausch, oamenii pot evita, în mare măsură, interacțiunea cu liliecii. “Am detectat rapid gripa H1N1 în 2009, probabil SARS CoV-2 la începutul lui 2019, cu siguranță variantele Omicron BA1 și BA2 devreme, dar, cu toate acestea nu am reușit să împiedicăm acești agenți patogeni să circule la nivel global. Trebuie acordată, în egală măsură, atenție atât sistemelor de răspuns cât și monitorizării, supravegherii și previzibilității”. (sursa -cnbc.com)
ILEANA SANDU
