CURTEA DE APEL BUCUREȘTI A DECIS: TÖKÉS LÁSZLÓ RĂMÂNE FĂRĂ “STEAUA ROMÂNIEI”

Distribuie pe:

Aceasta i-a fost retrasă pentru că în 2013 i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, să ofere protectorat” Transilvaniei, așa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”

Curtea de Apel București a respins cererea lui Tökés László pentru anularea decretului prezidențial de retragere a Ordinului Național “Steaua României”, formulată împotriva președintelui Klaus Iohannis și a fostului premier Dacian Cioloș, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, avocatul reclamantului, Kincses Elöd.

Potrivit Hotărârii cu numărul 1812/2022, pronunțată de Secția a IX-a contencios-administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în dosarul numărul 162/2/2022, care are ca obiect “anulare act administrativ, abținere, rejudecare dosar nr. 2870/2/2016*”, reclamantul are drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

“Soluția pronunțată de Curtea de Apel București modifică radical practica judecătorească, inadmisibilitatea controlului judecătoresc al actelor administrative contravine și practicii Curții Europene de Justiție”, consideră avocatul Kincses Elöd.

În anul 2016, avocatul Kincses Elöd, reprezentantul lui Tökés László, la acea vreme europarlamentar, i-a chemat în judecată pe președintele Klaus Iohannis și pe premierul Dacian Cioloș, prin deschiderea unei acțiuni în contencios-administrativ la Curtea de Apel București, pentru anularea decretului prezidențial de retragere a Ordinului Național “Steaua României”.

“Nu numai președintele este chemat în judecată, ci și prim-ministrul României în calitate de contrasemnatar. Cer anularea Decretului Prezidențial numărul 290 din 04.03.2016, contrasemnat de prim-ministru, publicat în Monitorul Oficial partea I, numărul 168/04.03.2016, prin care s-a dispus retragerea Ordinului Național Steaua României în grad de cavaler, care i s-a acordat lui Tökés László prin Decretul Prezidențial nr. 1864/14.12.2009, publicat în Mo-nitorul Oficial 884/2009”, arăta atunci avocatul Kincses Elöd.

Prima cerere prin care Tökés László contesta legalitatea măsurii de retragere a distincției Ordinul Național “Steaua României” a fost respinsă ca inadmisibilă în februarie 2016, apoi a urmat o nouă acțiune în instanță, de anulare a decretului prezidențial din luna martie 2016, ajunsă la Înalta Curte de Casație și Justiție care a decis, în anul 2021, rejudecarea cauzei și soluționarea fondului de către Curtea de Apel București.

În plângerea formulată prin avocatul Kincses Elöd se arăta că prin retragerea Ordinului Național conferit “în semn de înaltă apreciere a curajului și demnității de care a dat dovadă, declanșând prin exemplul personal revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste” s-ar fi încălcat prevederile art.1, alin. 3 din Constituție, referitoare la respectarea “idealurilor Revoluției din decembrie 1989”.

El a susținut că în acțiunea în contencios a ridicat excepția nulității absolute a Hotărârii Consiliului de Onoare pentru Ordinul Național “Steaua României” din data de 20 noiembrie 2013 pentru două motive: încălcarea dreptului la apărare în fața comisiei și incompatibilitatea celor două membre, “Gabriela Vrânceanu Firea și Ecaterina Andronescu, care au fost și denunțătoare și judecătoare”.

În acțiune se mai arăta că hotărârea Consiliului de Onoare nu ar avea forță obligatorie pentru președintele României și că instanțele de judecată nu ar fi cercetat cauza în fond.

Pe 20 noiembrie 2013, Consiliul de Onoare al Ordinului Național “Steaua României” a decis să îi retragă această distincție lui Tökés László, motivul fiind că, în data de 27 iulie 2013, László Tökés i-ar fi cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universității de Vară Balvanyos, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască “un sistem de cooperare națională”, astfel încât să ofere “protectorat” Transilvaniei, “așa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

“(...) Propunerea mea nu s-a referit la înființarea unui «protectorat al Ungariei asupra Transilvaniei» cum s-a afirmat în necunoștință de cauză! Este de notorietate, protectoratul a fost exercitat de unele puteri coloniale asupra coloniilor. Tirolul de Sud - dat de mine ca exemplu de urmat - nu a fost și nu este colonie, ci este exemplul cel mai reușit al autonomiei teritoriale, înfăptuită cu respectarea integrității teritoriale a Italiei. Articolul, anexat la cererea introductivă de instanță, publicat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale Cluj-Napoca, intitulat «Tirolul de Sud - un model de autonomie și conviețuire» redă cu exactitate științifică felul în care cele două puteri garante au creat prosperitatea și stabilitatea de invidiat a regiunii autonome Alto Adige - Süd Tirol”, se arată în cererea depusă la dosarul cauzei de către Tökés László. (Agerpres)

Sursa foto: Tõkés László Sajtóirodája/facebook

Lasă un comentariu