Când vorbim despre dependența de substanțe există o tendință generalizată de a ne focaliza pe droguri ca heroină, cocaină, alcool sau tutun, însă omitem preparatele farmaceutice uzuale sau cele care se eliberează doar pe bază de rețetă medicală, a declarat pentru Agerpres dr. Codrina Moraru, medic psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie “Socola” Iași.
Potrivit medicului, aceste preparate farmaceutice în sine au, la rândul lor, un potențial adictiv crescut. “Să nu uităm, de asemenea, că în cadrul populației din România automedicația este la «rang de cinste», cu efecte indezirabile asupra psihicului și bunăstării individului. Medicamentele eliberate pe baza prescripției medicale reprezintă de fapt principala sursă de dependență din lume”, a afirmat dr. Codrina Moraru.
Medicul ieșean a explicat că oamenii fac abuz de medicamente în primul rând din cauza ușurinței cu care se pot obține.
“Pastilele se pot procura foarte ușor atât de la farmacii, cât și din mediul online, odată cu creșterea digitalizării, astfel că nu mai este nevoie ca pacientul să mai treacă pe la medic. În al doilea rând, există o credință generală că medicamentele par mai puțin toxice decât drogurile. Când sunt folosite corect, pastilele pe bază de rețetă susțin sănătatea și îmbunătățesc calitatea vieții. Utilizate incorect, unele substanțe au aceleași efecte nocive ca drogurile de mare risc. Un medicament poate avea efecte neplăcute dacă este luat concomitent cu alte tratamente sau cu alcool. Din dorința de a ne trata singuri ajungem să intrăm, așadar, într-un cerc vicios, cu potențial letal, care va necesita tratament extensiv pe viitor. Este necesară o educație sanitară permanentă a populației, a personalului medical, farmaciștilor, pentru a nu se ajunge la situații dramatice care să pună în pericol viața pacientului. Pledez pentru vizita la medic atunci când ne confruntăm cu situații medicale care ne depășesc competențele tocmai din dorința de a nu ne face mai mult rău”, a precizat dr. Codrina Moraru.
Aceasta a menționat, totodată, că e bine știut faptul că în România, populația preferă să recurgă la automedicație în loc să consulte un specialist.
“Doi factori majori apar în plin plan, și anume: existența unei patologii de tip psihiatric și stilul de viață stresant. Odată cu pandemia de SARS-CoV-2 și declanșarea războiului ruso-ucrainean, nivelul de anxietate a crescut vertiginos, cu urmări asupra sănătății individului. Consumul îndelungat de me-dicamente determină în timp toleranță la produsul farmaceutic, astfel încât, pentru a obține același efect, persoanele încep să ia doze tot mai mari fără recomandare din partea unui medic”, atrage atenția dr. Moraru.
Surprinzător sau nu, susține aceasta, adicția la medicamente poate apărea în mod accidental.
“Acest lucru se întâmplă atunci când medicul prescrie un medicament cu potențial adictiv și pacientul devine dependent de acesta. În unele cazuri, pacienții consideră că doza inițială nu mai are același efect și își cresc singuri și în mod constant doza, lucru care duce în cele din urmă la dependență. Când se dorește întreruperea medicamentului, pacientul realizează că nu se simte bine, apar simptomele de sevraj, motiv pentru care continuă să îl ia”, a precizat medicul psihiatru.
În opinia medicului, cel mai des se face abuz la medicamentele sedative și cele împotriva anxietății - în doză crescută determină scăderea tensiunii arteriale, probleme de memorie și tulburări respiratorii. Supradozajul poate cauza comă sau moarte. O întrerupere bruscă a tratamentului determină apariția simptomelor de sevraj, cu risc de convulsii și chiar deces. La opioide - care de obicei sunt prescrise pentru calmarea durerilor - pot determina scăderea tensiunii arteriale, cu un potențial crescut pentru comă; la hipnoticele nonbenzodiazepine - sau “pastilele de dormit”, cum le recunosc de cele mai multe ori pacienții, exemplifică dr. Moraru.
Excese se fac și în ceea ce privește stimulentele sistemului nervos central - medicație care este prescrisă pentru tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Luată în exces, această medicație provoacă probleme cardiace cu tensiune arterială crescută, halucinații, paranoia, agresivitate.
“O altă consecință a abuzului de medicamente o reprezintă dependența, un fenomen care ia amploare și din cauza vremurilor pe care le trăim. Ca orice boală cronică, dependența trebuie și poate fi tratată cu succes în beneficiul pacientului. Luate în exces sau din alte motive decât cele menționate de producător, unele substanțe prezintă același efect ca și drogurile de mare risc: stimulează centrii plăcerii de la nivelul creierului, dând naștere la o dorință irezistibilă de a utiliza în permanență acea substanță. Așadar, în loc să aibă un efect terapeutic și să aline suferința bolnavului, abuzul de medicamente ajunge să perturbe și mai mult sănătatea individului. Un risc major îl au vârstnicii atunci când utilizează medicamente cu potențial adictiv, o reală problemă și în creștere în secolul nostru”, a avertizat dr. Codrina Moraru.
Ea a precizat că tratamentul dependenței la medicamente trebuie efectuat de către medicul psihiatru în colaborare cu un psiholog și reprezintă un proces terapeutic de lungă durată.
“Cum ne dăm seama dacă o persoană a devenit dependentă de o anumită substanță? Atunci când pacientul nu și-a mai luat doza zilnică apar simptome care îi perturbă starea de normalitate. Simptomele pot fi: o senzație de nervozitate, anxietate, furie, tulburări digestive cu greață, vărsături, cefalee, dureri musculare, transpirație, tremor, insomnii”, a explicat dr. Moraru.
Conform acesteia, persoanele dependente de medicație dezvoltă numeroase și ingenioase tactici pentru a face rost de mai multe pastile.
“Refuză cu vehemență examenele medicale propuse de specialist, pierd în mod regulat rețetele prescrise și chiar încearcă să le modifice, se prezintă la medic la finalul programului, merg la cât mai mulți profesioniști din sistemul medical. Ajungem astfel să ne punem întrebarea dacă medicamentele sunt cu adevărat bune sau nu pentru sănătate. Da, sunt bune, dar numai în cazul în care sunt administrate corect, la recomandarea unui medic, cu respectarea dozelor și a intervalelor orare. Pacienții în vârstă, cu patologie psihiatrică preexistentă, și nu numai, ignoră dozajul prescris de medic, nu respectă modul de administrare și de cele mai multe ori folosesc tratamente prescrise altui pacient, care de obicei este un membru al fami-liei sau apropiat. Medicul prescriptor este cel care trebuie informat dacă apar efecte adverse care sunt deranjante pentru pacient, tocmai pentru a putea face modificările necesare la tratament. Subliniez aici importanța controlului la o lună în cazul bolnavilor cu tulburări din sfera psihiatrică, control care ghidează abordarea pe viitor a cazului”, a mai afirmat dr. Codrina Moraru, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie “Socola” din Iași. (Agerpres)
