Populația maghiară din Transilvania a scăzut dramatic, iar amploarea declinului arată “eficiența genocidului tăcut împotriva maghiarilor, pe timp de pace”, consideră Alianța Maghiară din Transilvania (AMT), într-un comunicat remis agenției ungare de presă MTI, în urma publicării de către INS a rezultatelor preliminare ale recensământului din 2022.
Potrivit documentului, față de recensământul din 2011, numărul maghiarilor din România a scăzut cu 225.000 și a ajuns la puțin peste un milion, ceea ce înseamnă că într-un deceniu, comunitatea etnică maghiară din Transilvania a pierdut o cincime din populația sa: “Pentru a înțelege mai bine gravitatea situației, scăderea populației este aproximativ la fel de mare ca și când ar fi dispărut întreaga populație maghiară din județul Harghita, unde trăiesc cei mai mulți etnici maghiari”, se arată în documentul semnat de președinția națională a Alianței Maghiare din Transilvania (formată prin fuziunea Partidului Popular Maghiar și Partidul Civic Maghiar).
AMT subliniază că rata și proporția declinului demografic s-au accelerat constant în ultimele trei decenii, timp în care populația maghiară din România a scăzut în total cu peste 620.000 de persoane, față de primul recensământ din 1992: “Acest lucru înseamnă că în trei decenii am pierdut aproape 40% din membrii comunității noastre”, încât - se arată în documentul citat - numărul maghiarilor din Transilvania și din Partium a scăzut la nivelul anului 1850. AMT avertizează că, dacă nu se schimbă nimic, maghiarii din Transilvania, care cândva erau factori constitutivi, ar putea ajunge încă în acest secol la sfârșitul istoriei lor, veche de peste un mileniu.
În această situație gravă, președinția națională a AMT consideră că orice explicație care încearcă să minimalizeze problema sau să prezinte rezultatul ca pe un succes parțial este un păcat comis împotriva comunității. Trebuie afirmat, fără menajamente, că cifra de un milion de persoane nu este o realizare, nu este un succes, nu este un motiv de sărbătoare, ci un dezastru “grav și alarmant”.
Potrivit AMT, pierderea dramatică de populație nu se datorează doar situației economice și educației precare a maghiarilor în comparație cu media națională, ci și crizei generale de valori care rezultă din practica politică defectuoasă de a subordona toate problemele locale și naționale - cruciale pentru păstrarea identității comunitare - succesului electoral pentru Parlamentul de la București și aspectelor de comunicare ale campaniei electorale continue.
UDMR a reacționat prompt la afirmațiile AMT: președintele Uniunii, Kelemen Hunor, citat de aceeași sursă, precizează că, în nici un caz, nu se poate vorbi de o scădere de 250.000 de suflete: 1.002.200 de persoane s-au declarat maghiari, ceea ce înseamnă că minoritatea maghiară reprezintă 6% din populația țării.
Potrivit președintelui UDMR, în general, se constată un declin demografic semnificativ, care afectează în proporții aproximativ egale pe maghiari și pe români, iar acest declin durează de 32 de ani. În opinia sa, datele preliminare oferă o imagine realistă a situației maghiarilor din România:
“Suntem peste un milion de oameni și nu putem vorbi de o scădere de aproximativ 250 000, deoarece aproape 2,5 milioane de cetățeni nu și-au declarat naționalitatea, iar printre aceștia proporția maghiarilor este cu siguranță la fel ca în cazul celor care și-au declarat naționalitatea, prin urmare legea numerelor mari se aplică și aici. Cred că suntem cu mult peste un milion”.
Potrivit președintelui UDMR, “nu există motive de sărbătoare, dar nici de panică”. El a subliniat că “această comunitate vrea să trăiască în Transilvania, își vede viitorul aici, este o comunitate puternică și este capabilă să se mențină. Trebuie să i se ofere condițiile necesare pentru a se menține, inclusiv cadrul instituțional pentru păstrarea identității
Nu cred că, pe baza datelor preliminare, ar trebui să fim pesimiști și nici că am avea motive pentru a sărbători, cred că ar trebui să privim situația noastră în mod realist și să construim pe această bază un viitor pentru cei peste un milion de oameni care trăiesc în Transilvania”. El a subliniat că trebuie examinată și piramida vârstelor populației, pentru că este clar că întreaga populație îmbătrânește, iar acest lucru este evident valabil și pentru comunitatea maghiară din România.
Într-o postare pe pagina sa de socializare, Kelemen le-a mulțumit maghiarilor din România “care și-au declarat cu mândrie identitatea maghiară și tuturor celor care au organizat recensământul sau au ajutat în vreun fel la desfășurarea acestuia”.
Menționăm că, potrivit datelor provizorii ale recensământului din 2022, date publicității de INS, populația României este de 19.053.815 persoane. S-au declarat români 14.801.800 de persoane (89,3%), maghiari - 1.002.200 persoane (6,0%) ș romi - 569.500 (3,4%).
Ileana Sandu
