Kremlinul vede în acordarea premiului Oscar pentru cel mai bun lungmetraj documentar peliculei “Navalny”, un film despre liderul opoziției ruse Alexei Navalny, o tentativă de “politizare” a celei de-a 7-a arte, informează AFP.
În regia canadianului Daniel Roher, lungmetrajul prezintă ascensiunea politică a lui Alexei Navalny, tentativa de asasinat căreia i-a supraviețuit cu greu și încarcerarea sa ulterioară.
“Și mai este cineva care nu a putut fi cu noi în această seară: Alexei Navalny, liderul opoziției ruse, rămâne în detenție în regim de izolare din cauza a ceea ce el numește - vreau să mă asigur că îi citez corect cuvintele - războiul de agresiune nedrept al lui Vladimir Putin în Ucraina”, a declarat Roher la primirea statuetei.
La rândul său, Kremlinul a acuzat Hollywoodul că încearcă să “politizeze” cea de-a 7-a artă.
“Chiar dacă nu am văzut filmul, presupun că există un anumit element de politizare a subiectului”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în fața presei.
“Hollywood-ul însuși nu se ferește uneori să își politizeze operele”, a adăugat el.
Închis de mai bine de doi ani, Navalny a fost arestat la întoarcerea sa în Rusia după o otrăvire pe care el o atribuie Kremlinului, în pofida dezmințirilor acestuia.
În martie anul trecut, el a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru ceea ce el consideră a fi acuzații fictive de “fraudă”.
Yulia Navalny, soția politicianului rus, a urcat pe scena galei Oscar și a susținut un scurt discurs prin care s-a adresat soțului ei, criticându-l totodată pe Vladimir Putin.
“Soțul meu se află în închisoare pur și simplu pentru că a spus adevărul. Soțul meu este în închisoare pur și simplu pentru că apără democrația”, a declarat duminică aceasta.
Produs de HBO Max și de CNN Films, “Navalny” a fost prezentat în avanpremieră la Festivalul de film Sundance la 25 ianuarie 2022.
În februarie 2023, lungmetrajul a fost recompensat cu premiul pentru cel mai bun documentar la gala premiilor BAFTA de la Londra.
La 10 ani de la alegerea sa în fruntea Bisericii Catolice, Papa Francisc: “Nu credeam că voi fi papa din timpul celui de-Al Treilea Război Mondial”
Cinci români, victime ale gravului accident rutier din Ungaria
Potrivit datelor transmise de Ministerul Afacerilor de Externe (MAE) al României, în total cinci cetățeni români, dintre care unul cu dublă cetățenie, au fost implicați în gravul accident de circulație din Ungaria care a avut loc sâmbătă după-amiază pe Autostrada M1 între localitățile Tatabanya și Budapesta. În accidentul care a fost provocat de un nor de praf și de nisip care a cuprins drumul de mare viteză au fost implicate 42 de vehicule, inclusiv cinci camioane, care s-au ciocnit între ele. Dintre acestea, 19 vehicule au luat foc. În urma accidentului în lanț, o persoană a murit și 39 de persoane au fost rănite, dintre care zece copii.
“MAE informează că Ambasada României la Budapesta a fost contactată prin intermediul numărului de telefon de urgență al misiunii diplomatice de către alți doi cetățeni români implicați în accidentul rutier produs pe autostrada M1 din Ungaria (...) Astfel, potrivit datelor obținute până la acest moment, în total cinci cetățeni români, dintre care unul cu dublă cetățenie, au fost implicați în gravul accident de circulație. Dintre aceștia, doi au fost spitalizați, unul dintre cetățenii români spitalizați fiind deja externat și deplasându-se în România. Celălalt cetățean român internat primește, în continuare, îngrijiri medicale, fiind în afara oricărui pericol”, a informat MAE.
Persoanele în cauză au solicitat sprijinul ambasadei pentru recuperarea bunurilor din autoturismele avariate, aflate în custodia autorităților ungare. În ceea ce privește persoana decedată în urma accidentului, MAE informează că autoritățile ungare au precizat că aceasta nu este cetățean român.
Premierul georgian îl acuză pe Zelenski de imixtiune în politica a Georgiei
În timpul protestelor împotriva proiectului de lege privind “agenții străini”, Zelenski le-a mulțumit demonstranților georgieni pentru că au purtat drapele ale Ucrainei și le-a urat “succes democratic”.
“Când o persoană care este în război (...) răspunde acțiunilor distructive a câtorva mii de persoane aici în Georgia, aceasta este o dovadă directă că această persoană este implicată, motivată să facă să se întâmple și aici ceva, o schimbare”, a spus într-un interviu televizat duminică seară premierul Garibașvili, referindu-se la Zelenski.
Potrivit premierului georgian, președintele Ucrainei caută să atragă Georgia în conflictul cu Rusia.
În replică, MAE de la Kiev l-a acuzat pe premierul Garibașvili că repetă “propaganda rusească”. “Respingem categoric aceste acuzații, care nu au nimic de-a face cu realitatea. Autoritățile georgiene caută un inamic unde nu există”, a mai transmis MAE ucrainean, preluat de Agerpres.
În urma protestelor, guvernul de la Tbilisi a retras proiectul de lege privind “agenții străini”, care afecta ONG-urile și despre care criticii susțin că este inspirat dintr-o legislație similară adoptată în Rusia. Cu toate acestea, manifestațiile au continuat. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a susținut la rândul său că protestele din Georgia sunt orchestrate din străinătate după modelul Maidanului de la Kiev.
Poliția din R. Moldova a arestat membri unei rețele “orchestrate de Moscova” cu scopul de a destabiliza țara
Poliția din Republica Moldova a anunțat duminica aceasta, cu câteva ore înainte de o manifestație antiguvernamentală, că a arestat membri ai unei rețele “orchestrate de Moscova” cu scopul de a destabiliza țara, transmit France Presse și Moldpres. În urma perchezițiilor efectuate sâmbătă seara, 25 de bărbați au fost interogați de anchetatori, iar șapte au fost reținuți, a declarat șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernătean, într-o conferință de presă. Un agent a reușit să se infiltreze în grupul condus de un ruso-moldovean, a precizat el, citând “zece ore” de înregistrări video și audio.
“Informațiile despre implicarea grupărilor din Federația Rusă au fost confirmate, inclusiv de agentul nostru sub acoperire, care a intrat în contact cu persoana din Moscova, sub pseudonimul «Mayin Sandu», trimis la Chișinău pentru a efectua instruirile necesare. Acesta este un individ cu cetățenie dublă, atât a Republicii Moldova, cât și a Federației Ruse, care în repetate rânduri și-a schimbat numele. Acesta a sosit la Chișinău pe 9 martie pentru a stabili programul de mai departe. În urma acțiunilor de urmărire, implicit înregistrărilor video, s-a aflat despre infiltrarea a zece grupuri, a câte 5-10 persoane, cu anumite însemne, responsabile de măsurile de destabilizare, cu o remunerare de circa zece mii de dolari per capita”, a spus Viorel Cernăuțeanu.
Autoritățile moldovenești au explicat că au acționat după ce “au primit informații despre organizarea de către serviciile speciale rusești a unor acțiuni destabilizatoare pe teritoriul nostru prin intermediul unor demonstrații”.
Mai multe acțiuni de protest au început în capitala Republicii Moldova încă în toamna anului 2022. Problemele invocate de protestatari țin de aspecte sociale, cum ar fi sărăcia, creșterea prețurilor, nemulțumirile față de guvernare ș.a. însă acestea nu au un caracter masiv, deoarece mai multe investigații au arătat că protestatarii participă nu din convingeri, ci contra plată. Partidul oligarhului pro-rus fugar Ilhan Șor a organizat mai multe mitinguri, pentru care este suspectat că a plătit participanții.
