De ce se droghează oamenii? Această întrebare îi va deruta și îi va îndurera pe membrii multor familii, atâta timp cât vor fi persoane care consumă droguri. La urma urmei, cu tot ce știm despre daunele cauzate de abuzul de substanțe - suferința psihică și fizică, prejudicii aduse sănătății, consecințele legale, disfuncția și haosul, de ce ar alege cineva să consume droguri, chiar și o singură dată?
“Nimeni nu a luat vreodată, în mod conștient, hotărârea de a deveni dependent de droguri și nici nu a intenționat să devină captiv în spirala descendentă, infernală, care distruge, în cele din urmă, familii, relații, sănătate, cariere”, afirmă specialiștii de la Centrul de detoxifiere și reabilitare din cadrul Clinicii de boli mintale Chapman House (California - SUA).
Majoritatea abuzatorilor de substanțe cred, în mod eronat, că “nu li se poate întâmpla”. În mintea lor, dependența de droguri este ceva ce li se întâmplă “altora”. Când află cât de greșit au judecat, este prea târziu.
Dintre numeroasele motive pentru care oamenii consumă droguri, specialiștii menționează:
* Pentru că sunt curioși. Mulți consumatori noi de droguri își văd prietenii “petrecând” și doresc doar să afle care este motivul “veseliei” .
* Pentru că face parte din cultură. Abuzul de substanțe este răspândit peste tot în lume și face parte din cultura populară. În filme și seriale de televiziune de succes, abuzul de alcool și de droguri creează intrigi palpitante și oferă mult “suspans”.
* Din cauza mediului în care trăiesc. Aceasta se referă la consumul de droguri între prieteni, la presiunea colegilor sau a anturajului, la “teribilismul” vârstei. Copiii ai căror părinți abuzează de alcool sau de droguri prezintă un risc crescut de a face același lucru.
* Pentru a sărbători. Acest lucru este valabil mai ales în cazul alcoolului. Chiar și oamenii care beau rar pot exagera, atunci când se simt “în al nouălea cer”.
* Pentru a scăpa de stres. Unii oameni vor doar să “pufăie puțin”, după ce se confruntă cu presiunile vieții de zi cu zi.
* Pentru a uita. Mulți consumatori de droguri vor să uite anumite experiențe traumatizante, vor ca acestea “să le iasă din cap”.
* Pentru a-și autotrata tulburările mintale. Condiții psihologice precum anxietatea, depresia sau tulburarea bipolară sunt strâns asociate cu dependența, milioane de consumatori prezintă o tulburare asociată consumului de substanțe.
Cum se dezvoltă dependența
Consumul de droguri - din orice motiv - este primul pas pe o pantă alunecoasă și periculoasă.
Dependența este, în primul rând, determinată genetic, dar comportamentele reprezintă catalizatorul: dacă o persoană este vulnerabilă din punct de vedere biologic, chiar și utilizarea ocazională, recreativă, a substanțelor toxice poate avea un efect alarmant asupra creierului său.
Consumul regulat de substanțe - mai ales dacă este intens - schimbă modul în care creierul produce hormonii responsabili pentru plăcere, recompensă, învățare și motivație. Când această schimbare este declanșată, utilizatorul este obligat de propriul creier să consume, constant, cantități mai mari de substanțe, doar pentru a se simți “normal”.
Ceea ce începe ca experiment, adaptare sau ameliorare a stresului devine rapid dependență și abuz. Boala nu are o singură cauză identificabilă. Aceasta înseamnă că nu există o singură soluție de tratament care să permită unei persoane să-și învingă dependența.
Pentru recuperarea de succes și de durată, tulburarea de consum de substanțe trebuie abordată simultan și multidisciplinar, pe mai multe niveluri - educațional, fizic, comportamental, psihologic, emoțional, nutrițional, social și spiritual.
Lipsa tratamentului “postcură” duce la recidive
La conferința “Drogul, calea spre infern”, organizată recent de Baroul de Avocați Mureș, fostul șef al Serviciului Antidrog din Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, comisar-șef Cătălin Țone, a semnalat cel mai mare neajuns în domeniul combaterii consumului de droguri: lipsa centrelor de tratament postcură, motiv pentru care nu este tratată și dependența psihică a consumatorilor de droguri, iar aceștia recidivează: “Detoxifierea durează până la o lună de zile, la noi se tratează în secțiile de psihiatrie de la diferite spitale, dar nu este suficient. La noi, dependenții nerezolvați, pentru că nu s-a rezolvat dependența psihică, revin în stradă, comit infracțiuni și nu este deloc în regulă ( )Sunt probleme serioase. Agenția Națională Antidrog, prin rapoartele pe care le face anual, a stabilit că, cel puțin statistic, cel puțin 600.000 de români au consumat droguri cel puțin o dată în viață. Nu vorbim de dependențe sau alte forme secundare, dar ei au avut contact cu drogurile. Prevalența în rândul adolescenților care au consumat cel puțin o dată este îngrijorătoare, este un trend crescător, unele cifre sunt recunoscute, altele nu. Trebuie să avem o reacție și din punct de vedere al combaterii și al prevenirii, dar mai ales din punct de vedere medical. Trebuie să ai ajutor extern, ajutor care înseamnă posibilități materiale, părinții, înseamnă tratament, internare, înseamnă adresarea unei instituții de specialitate și alte lucruri care țin de sprijin. Singur este foarte, foarte greu, practic nu știu dacă am întâlnit zece persoane în carieră, fiind
dependente acute de mai multe tipuri de droguri, care s-au salvat singure, fără ajutor din exterior, indiferent că a fost de la familie, de la prieteni, de la specialiști etc.”, a declarat presei comisarul Cătălin Țone.
***
La Târgu Mureș (strada Ludușului nr. 29), în cadrul Direcției de Asistență Socială, funcționează Centrul de Recuperare din Adicții Bastion Târgu-Mureș (strada Ludușului nr. 29), un proiect social pilot, primul proiect public din țară având ca scop recuperarea/reinserția/incluziunea socială a târgumureșenilor afectați direct sau indirect de boala dependenței de alcool, droguri, etnobotanice, jocuri de noroc ș.a.
Potrivit coordonatorului de proiect, ec. Călin-Dinu Zamfirescu, fenomenul continuă să ia amploare: “Acum fix un an, trăgeam un semnal de alarmă. În gol. Nimic nu s-a schimbat, jocul s-a agravat, problema drogurilor s-a insinuat în profunzime, ajungând la copiii din școli, de 14-17 ani. Și continuăm să privim în gol, imobili, perplecși, în fața unei realități tot mai dureroase, tot mai greu de digerat”.
Numărul solicitărilor de ajutor pentru dependenții minori (!) de droguri și etnobotanice este în creștere: “Săptămâna trecută am avut două întâlniri - minori aduși de părinți - zilele acestea încă două. Nu știu ce se întâmplă cu adolescenții, în acești ani tulburători, bezmetici. Nu știu cât de pregătiți sunt să se adapteze la o astfel de lume. Știu doar că societatea (bolnavă până la metastază!) nu este pregătită să-i ajute și, astfel, totul cade exclusiv pe umerii părinților disperați”.
Ileana Sandu
