Ziua de 1 mai a dat startul la ,,patologia de iarbă verde” și sute de pacienți au nevoie de asistență medicală, avertizează dr. Tudor Ciuhodaru, europarlamentar, autorul micului ghid de prevenție și prim ajutor, pe care îl redăm în continuare. E bine de știut:
* Cei mai afectați sunt “gratargiii”, ,,sportivii”,,,insolații” și “căpușații”.
* Alcoolul și ,,sălbaticii” care îl consumă în exces pun mari probleme prin numărul crescut de accidente rutiere, agresiuni și come etilice.
* Manipularea defectuoasă a recuzitei utilizate în pregătirea grătarelor, precum cuțitele, soluțiile inflamabile sau lichidele fierbinți este urmată adesea de plăgi și arsuri, cu sedii și grade variate, a căror evoluție este complicată de tratamentele improvizate sau prezentarea tardivă la spital.
* Micii sau carnea grasă preparată pe grătar, asociată eventual cu consumul berii, declanșează o gamă largă de simptome legate de patologia digestivă, de la gastrite, crize ulceroase, colici până la pancreatite și hemoragii digestive.
* Contuziile, entorsele și luxațiile sunt frecvente mai ales la cei la care sportul este doar o activitate de sfârșit de săptămână iar arsurile solare apar adesea la doamnele și domnișoarele ce vor să se bronzeze complet în doar câteva ore sau la domnii care își expun musculatura în timp ce se ocupă de grătar sau participă la competițiile de ocazie.
Vă recomandăm: respectați un regim alimentar adaptat patologiei digestive sau metabolice pe care o aveți * nu faceți exces de alcool (risc de pancreatită sau hemoragie digestivă atunci când e asociat micilor și grăsimilor) și NU conduceți după ce ați băut * orice arsură, prin lichid fierbinte, flacără sau solară, se tratează la spital și
NU aplicați ulei, smântână, iaurt pe zona arsă * nu exagerați cu activitățile sportive, mai ales după luni întregi pline de sedentarism * expunerea prelungită la soare poate duce la arsuri și insolații, așa că evitați expunerea la orele amiezii, asigurați o îmbrăcăminte adecvată, ochelari de soare, pălărie precum și hidratare corespunzătoare prin consum de apă, iaurt, ceai dar NU alcool, ce vă face vulnerabili și la temperaturile crescute * verificați copiii la dușul de seară sau de după ieșirile la iarbă verde pentru a descoperi eventualele “puncte negre”, legate de mușcătura de capușă. (sursa www.facebook.com/TudorCiuhodaru/
ÎNȚEPĂTURA DE CĂPUȘĂ - BORELIOZA (BOALA LYME)
Borelioza (de la “borrelia” - o bacterie transmisă prin înțepătura de căpușă) este o boală comună oamenilor și animalelor, al cărei rezervor de infecție primar este reprezentat de anumite animale și păsări ce joacă un rol de gazde definitive. Omul apare accidental în circuit, el nefiind transmițător în continuare, prin vectori.
Anotimpul propice este primăvara (martie - iunie). Persoanele cu risc mare de infecție sunt cele expuse profesional la contact cu iarba: silvicultori, muncitori forestieri și agricoli, sau care vin în contact cu animalele parazitate - veterinari, vânători.
Odată pătrunsă în organism, prin înțepătură, bacteria se extinde la nivelul pielii, provocând o erupție caracteristică. Ajunsă în organismul uman, pătrunde în unele celule, în special cele nervoase, la fel și la nivelul inimii și al articulațiilor.
Tabloul clinic caracteristic boreliozei este polimorfismul manifestărilor clinice tardive și evoluție cronică, stadială, clasic descriindu-se trei faze:
1. Infecția precoce localizată: eritemul (erupția cutanată) cu caracter inelar se poate asocia cu semne minore de afectare generală, ca mărirea ganglionilor regionali, dureri articulare, dureri musculare, mai ales în ceafă și coloana vertebrală, febra (neobligatorie), astenie, oboseală la cel mai mic efort. 2. Infecția precoce diseminată: multiple placarde (zone) de erupție cutanată, cu caracter de extindere și a altor zone ale pielii, afectare neurologică (meningită), mai rar polineuropatie (atingerea nervilor), manifestări cardiace și articulare difuze.
3. Borelioză terțiară, tardivă - este forma cronică, după luni, și chiar 20 de ani după prima infecție, neuroborelioză (meningite, meningoencefalite) - se caracterizează prin dureri foarte intense nocturne, greu de calmat cu antialgice și antiinflamatorii.
Se asociază cu scăderea sensibilității cutanate, scăderea forței musculare, dispariția reflexelor, atingeri centrale (encefalite), atingeri psihice (depresie - bolnavul uită repede anumite evenimente recente) - manifestări care, uneori, evoluează spre sindrom discordant (schizofrenie).
Diagnosticul pozitiv este un proces complex și dificil, având în vedere toate mecanismele de îmbolnăvire. Diagnosticul clinic constă în a se recurge la cercetarea serologică, dar pornind de la o simptomatologie cu mare probabilitate diagnostică.
Profilaxie și combatere: - în zonele endemice, să fie folosiți pantaloni largi și bluze cu mânecă lungă, deschise la culoare, pentru a fi observate și îndepărtate imediat căpușele; este preferabil ca această manevră să se efectueze în serviciul chirurgical, uneori fiind necesară o excizie largă, pentru a avea siguranța că nu au rămas urme de căpușe.
În ultimii ani, au fost elaborate două vaccinuri specifice, ambele doar par eficace.
Imediat după înțepătura de căpușă, pielea înțepată se spală intens, cu apă și săpun, după care se dezinfectează cu alcool. Există o pensă specială care are rolul de a extrage capul căpușei printr-o manevră de mișcare în sens invers acelor de ceasornic. Zona afectată va fi observată activ, timp de o lună, pentru a surprinde apariția eritemului inelar (erupție cutanată) dar nedureros.
Prognostic - tratată corect, boala are prognostic bun, dar există riscurile evoluției către fazele secundare și terțiare.
Dr. MIRCEA GHERMAN, medic specialist de medicină generală
BOLI CARE SE AGRAVEAZĂ PRIMĂVARA
Afecțiuni respiratorii
* Astmul de primăvară se referă la exacerbarea simptomelor astmului, din cauza creșterii nivelului de polen în aer, care poate declanșa o reacție alergică la nivelul căilor respiratorii. În cazul astmului, această reacție poate duce la inflamație și constricție a căilor respiratorii, ceea ce poate provoca simptome precum dificultăți de respirație, wheezing (șuierat la respirație), tuse și senzație de oprire a respirației.
* Rinita alergică de primăvară, cunoscută și sub numele de “febră fânului”, este o afecțiune comună, cauzată de alergii la polenul de copaci, flori și iarbă, eliberat în aer. Simptomele includ strănut, secreții nazale apoase, congestie nazală, mâncărime și iritații ale ochilor.
Probleme cardiace
* Hipertensiune arterială. Schimbările bruște ale temperaturii, creșterea activității fizice și stresul pot crește tensiunea arterială și pot agrava hipertensiunea arterială.
* Insuficiența cardiacă congestivă
În timpul iernii, persoanele cu insuficientă cardiacă congestivă pot avea o viață mai sedentară și o alimentație mai bogată în sodiu, ceea ce poate agrava simptomele în primăvară, când încep să se miște mai mult și să mănânce mai sănătos.
* Aritmii cardiace
Schimbările de temperatură și de lumină solară pot afecta ritmul cardiac, ceea ce poate agrava aritmiile cardiace.
* Atac de cord. Un factor care poate contribui la apariția unui atac de cord primăvara este faptul că persoanele sunt mai active după o perioadă de iarnă sedentară, ceea ce poate duce la o creștere bruscă a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace.
Dureri de cap și migrene
Schimbările de temperatură pot fi un factor declanșator pentru migrene sau dureri de cap la unii oameni, din cauza creșterii presiunii atmosferice și a instabilității vremii.
Probleme digestive
Schimbările bruște de temperatură pot determina fluctuații în activitatea sistemului digestiv, provocând tulburări digestive cum ar fi diareea sau constipația.
* Balonarea. Schimbările de temperatură pot afecta digestia și pot provoca balonare. Este important să evitați alimentele care provoacă balonare, cum ar fi legumele crucifere (varza și broccoli), leguminoasele și băuturile carbogazoase. De asemenea, faceți mai multă mișcare, pentru a ajuta la îmbunătățirea circulației și digestiei.
* Diareea. Primăvara poate aduce o creștere a infecțiilor virale și bacteriene care pot provoca diaree. Este important să vă spălați pe mâini regulat și să evitați alimentele și băuturile care pot fi contaminate. De asemenea, este important să beți multă apă pentru a vă hidrata și să consumați alimente ușoare și sărace în grăsimi pentru a ajuta la calmarea sistemului digestiv.
* Constipația. În timp ce unele persoane se confruntă cu diaree în primăvară, altele pot experimenta constipație. Acest lucru poate fi cauzat de o scădere a activității fizice sau de o schimbare a dietei. Este important să consumați suficiente fibre, cum ar fi fructe, legume și cereale integrale, și să faceți mișcare regulat pentru a îmbunătăți digestia și tranzitul intestinal.
Alergia
Alergiile de primăvară sunt reacții la anumite substanțe eliberate în aer: polenul de la plante, arbuști și copaci, precum și mucegaiul și prafurile de la animale și alte surse. Atunci când o persoană cu o sensibilitate la aceste substanțe vine în contact cu ele, sistemul imunitar declanșează o reacție alergică, provocând simptome cum ar fi strănut, secreții nazale abundente, mâncărimea ochilor și congestie nazală.
* Alergii alimentare. Este important să identificați alimentele care vă provoacă alergii și să le evitați, iar dacă aveți simptome severe, cum ar fi dificultăți de respirație sau umflături ale gurii, trebuie să consultați un medic.
Depresia
Depresia de primăvară, cunoscută și sub numele de tulburare afectivă sezonieră (TAS), poate fi cauzată de schimbările în lumina naturală, deoarece primăvara este caracterizată de o creștere a numărului de ore de lumină zilnice. Simptomele pot include pierderea interesului în activitățile pe care obișnuiați să le apreciați, sentimente de tristețe sau de disperare, oboseala, probleme de concentrare, insomnie sau hipersomnie, modificări ale apetitului și ale greutății corporale, retragere socială și iritabilitate. (sursa - catena.ro)
Pagină realizată de ILEANA SANDU
