Cercetătorii americani de la prestigioasa Școală de Medicină a Universități Harvard, citați de descopera.ro, au explicat conceptul de gândire excesivă și influența ei negativă asupra sănătății noastre.
Potrivit experților, gândirea excesivă înseamnă o stare în care o persoană analizează continuu trecutul și construiește planuri pe termen lung pentru viitor. Fluxul gândurilor devine atât de puternic încât concentrarea atenției asupra a ceea ce se întâmplă în prezent se pierde. Adesea, apar probleme de concentrare, de somn și de memorie.
Simptome
Gândirea excesivă nu trebuie confundată cu reflecția (care este un proces limitat în timp și controlat), pentru că, cel mai adesea, o persoană nu își stabilește scopul de a rezolva problemele, ci doar se concentrează asupra lor, agravând situația.
Când aproape toate gândurile ne controlează (și nu noi pe ele), trăim în mod repetat momente neplăcute și analizăm ceea ce am făcut bine și ceea ce am greșit, avem probleme cu somnul, deoarece fluxul gândurilor ne împiedică să adormim, petrecem mult timp gândindu-ne la sensul ascuns a ceea ce spun oamenii, parafrazăm mental conversațiile cu oamenii și ne gândim la toate lucrurile pe care am fi vrut să le spunem și ne amintim constant doar greșelile.
Când cineva spune sau acționează într-un mod care nu ne place, continuăm să redăm (reluăm) situația în minte, iar uneori nu suntem conștienți de ceea ce se întâmplă în jur, deoarece suntem fixați pe diferite gânduri negative.
De semenea, ne facem griji pentru lucruri pe care nu le putem controla și nu ne putem gândi la nimic plăcut.
Soluții
Pentru a scăpa de gândirea excesivă, trebuie să observăm momentele în care nu vedem ce se întâmplă în jur și să ne îndreptăm atenția către ceva din afară. De exemplu, să observăm trecătorii, mașinile, să examinăm un obiect în detaliu.
De asemenea, gândurile obsesive trebuie scrie pe o hârtie. Notăm cât mai multe informații despre problema care ne deranjează, fără a o filtra. După un timp (a doua zi), vom citi și vom reflecta asupra gândurile scrise, ceea ce ne ajură să privim situația din exterior.
Astfel, atitudinile negative pot fi ușor schimbate în unele pozitive. De exemplu, dacă ne îngrijorăm că nu vom putea face față unei anumite sarcini, trebuie să enumerăm toate abilitățile, trăsăturile de caracter și circumstanțele externe care ne vor permite să finalizăm cu bine sarcina.
De asemenea, ar fi bine să ne acordăm maximum o jumătate de oră pe zi pentru a ne gândi la probleme, dar să nu încercăm să le rezolvăm pe toate deodată. Să începem cu ceea ce ne îngrijorează cel mai mult. În aceste minute, ne putem permite să ne facem griji și să ne gândim la diferite scenarii de desfășurare a evenimentelor, însă imediat ce timpul expiră, fluxul gândurilor trebuie să se oprească. (L.P.)
Lucreția Pop
