Statele trebuie să abordeze cu seriozitate “răul imens, la nivel global”, cauzat de proliferarea urii și a minciunilor în mediul online, a declarat luni, 12 iunie, Secretarul General al ONU, António Guterres, prezentând un raport de referință, menit să consolideze integritatea informațiilor pe platformele digitale.
Îngrijorarea privind potențiala amenințare reprezentată de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale generative (AI) nu trebuie să ascundă sau să neglijeze daunele deja provocate de tehnologiile digitale care permit răspândirea discursului instigator la ură, a știrilor false și a dezinformării în mediul online. Țările, se arată în raport, trebuie să joace rolul unor “factori integratori în susținerea acurateței, coerenței și credibilității informațiilor.
Unitate și dezbinare
Platformele digitale - care cuprind canale de socializare, motoare de căutare și aplicații de mesagerie - conectează miliarde de oameni de pe tot globul, cu aproximativ trei miliarde de utilizatori numai pe Facebook.
Ele au adus multe beneficii - de la sprijinirea comunităților în vremuri de criză și conflicte armate, până la mobilizarea mișcărilor globale pentru justiția rasială și egalitatea de gen. Sunt, de asemenea, folosite de ONU pentru a-i implica pe oamenii din întreaga lume în acțiuni de promovare a păcii, a demnității și a drepturilor omului, pe o planetă sănătoasă.
Pe de altă parte, însă, aceleași platforme digitale sunt utilizate în mod abuziv pentru a discredita știința și a răspândi dezinformarea și ura, alimentând conflicte, amenințând democrația, subminând sănătatea publică și acțiunile climatice. “Chiar și unele dintre misiunile noastre de menținere a păcii și operațiunile de ajutor umanitar au fost vizate, punându-ne și mai mult munca în pericol”, a spus Guterres.
Înșelătoare, periculoase, mortale
Deși informațiile false, dezinformarea și discursul instigator la ură și violență sunt legate și se suprapun, ele sunt fenomene distincte.
Discursul instigator se referă la un limbaj agresiv sau amenințător împotriva unui grup sau a unei persoane, din cauza rasei, culorii, religiei, naționalității sau unor motive similare.
Diferența dintre informațiile false și dezinformare o constituie intenția, deși deosebirea poate fi greu de realizat. În general, informațiile false se referă la răspândirea neintenționată a informațiilor inexacte, în timp ce dezinformarea nu este doar inexactă, ci are scopul de a înșela, a detaliat oficialul ONU.
În orice caz, a conchis el, “toate s-au dovedit periculoase și chiar mortale”.
“În timp ce presa tradițională rămâne o sursă importantă de știri pentru populațiile din zonele de conflict, ura răspândită pe platformele digitale stârnește și alimentează violența”, se arată în raport. “Unele platforme digitale s-au confruntat cu critici privind rolul lor în conflicte, inclusiv în războiul în curs din Ucraina”.
Codul de conduită
Raportul propune un Cod de conduită pentru integritatea informațiilor pe platformele digitale, care să stabilească “bariere de protecție”, asigurând, în același timp, drepturile la libertatea de exprimare și de informare.
Codul se va baza pe principii care includ: respectarea drepturilor omului, sprijin pentru presa independentă, transparență sporită, responsabilizarea utilizatorilor, consolidarea cercetării și a accesului la date.
Secretarul general al ONU face un apel către guverne, companii tehnologice și alte părți interesate să se abțină de la utilizarea, sprijinirea sau amplificarea dezinformării și a discursului instigator în orice scop.
Guvernele trebuie, de asemenea, să garanteze un peisaj media liber, viabil, independent și pluralist.
În ce privește inteligența artificială (AI), părțile interesate sunt sfătuite să ia măsuri urgente pentru a se asigura că toate aplicațiile sunt securizate, responsabile și conforme cu normele etice, iar agențiile de publicitate și administratorii platformelor digitale să dea asigurări că anunțurile lor nu sunt plasate lângă materiale ce conțin dezinformări sau discursuri instigatoare la ură și violență și să nu promoveze astfel de anunțuri.
De notat că, în cele mai multe cazuri, victime sigure ale platformelor digitale sunt copiii și adolescenții: de pildă, jocul de tristă amintire “Balena Albastră” (în care utilizatorii erau obligați să stea cu mâinile pe piept, mimând poziția unui om decedat și să urmeze, sub amenințarea cu moartea, indicațiile administratorilor) a provocat decesul a peste 100 de copii și adolescenți din Rusia, Republica Moldova și Marea Britanie, iar în 2017, mai mulți tineri din Iași au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au jucat acest joc extrem de periculos.
Un alt joc, la fel de riscant, care i-a atras pe copii pe rețelele de socializare a fost “Provocarea de 48 de ore”: copiii erau îndemnați să dispară de acasă timp de două zile și să nu-și contacteze familia, după care, să apară brusc în casele lor, potrivit dailymail.co.uk., citat de kidmania. ro.: “Cei care intră în acest joc primesc un scor mai mare pentru fiecare mențiune pe care o au pe rețeaua de socializare. Asta înseamnă că pentru fiecare strigăt de disperare al unui părinte, copilul este recompensat.
Mama unui copil care a participat la “Provocarea de 48 de ore” a declarat: “Această competiție este ceva bolnăvicios. Anxietatea pe care o produce familiei este de nedescris. Am fost îngrozită la gândul că fiul meu va fi violat, omorât sau vândut”.
În raportul său, António Guterres solicită o acțiune internațională coordonată pentru a face spațiul digital mai sigur și mai incluziv, în situația în care “răspunsurile constructive lipsesc, în mare măsură: unele companii tehnologice au făcut mult prea puțin pentru a împiedica platformele lor să contribuie la răspândirea violenței și a urii, iar guvernele au recurs uneori la măsuri drastice - inclusiv închiderea și interdicția de utilizare a internetului - măsuri care nu au niciun temei legal și încalcă drepturile omului”, se arată în documentul citat. (sursa - news.un.org/en/story)
Ileana Sandu
