La 21 iunie, în cadrul sesiunii de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg, Uniunea Interregională “Comunitatea Românească din Ucraina” (UICRU) a prezentat doleanțele comunității românești din țara vecină, în contextul mai larg al necesității introducerii operative a unor schimbări în legislația Ucrainei referitoare la drepturile minorităților naționale. La dezbateri au fost invitați: Andrea Bocskor, deputat în Parlamentul European, specialist în monitorizarea asigurării drepturilor minorităților naționale tradiționale, Titus Corlățean, membru al delegației permanente a României în APCE, Zsolt Nemeth, președintele delegației permanente a Ungariei în APCE, alături de reprezentanți ai organizațiilor comunităților română și maghiară din Ucraina.
Reuniunea a avut loc la scurt timp după ce Comisia de la Veneția (organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional) a publicat un aviz mai degrabă critic cu privire la legea Ucrainei privind minoritățile naționale (comunitățile), intrată în vigoare în martie, și a cărei adoptare figurează printre recomandările Comisiei Europene pentru acordarea statutului de candidat, obținut în plin război cu Rusia.
În opinia Comisiei de la Veneția, în ciuda progreselor înregistrate, legile Ucrainei privind educația (2017), utilizarea limbilor minoritare (2019) și legea minorităților (comunităților) naționale (2022) “diminuează volumul de drepturi fixat în Constituția și obligațiile internaționale ale Ucrainei asumate față de Consiliului Europei”.
Pentru respectarea deplină a standardelor internaționale, Comisia recomandă revizuirea unor prevederi din legea minorităților, majoritatea acestora referindu-se la utilizarea limbilor minorităților naționale, extinderea dreptului de a organiza evenimente fără obligația de a asigura traducerea lor, simultan, în ucraineană, revizuirea obligațiilor legate de publicarea cărților în limbile minoritare, clarificarea problemei traducerii inscripțiilor oficiale etc.
Recomandările se referă la revizuirea și a altor legi legate de utilizarea limbilor minoritare, în special în domeniul educației, în sfera social-administrativă și a accesului la mass-media.
Totodată, recomandările precizează că legea ar trebui să țină cont de opinia Comisiei de la Veneția, or, Ucraina nu a solicitat un astfel de aviz înainte de adoptarea legii în decembrie 2022, astfel încât Comisia a decis să analizeze legea fără o solicitare de la Kiev.
(În decembrie 2022, MAE român a emis un comunicat în care a calificat regretabilă votarea acestei legi în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția. “Opinia acesteia ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie,” precizează ministerul român. “De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, se arată în comunicatul MAE.)
În cadrul discuțiilor de la Strasbourg, a fost solicitată asigurarea drepturilor, cel puțin, la nivelul avut la momentul adoptării Constituției Ucrainei (28 iulie1996), prin modificarea de urgență a legislației respective, ținând cont de recomandările Comisiei de la Veneția și poziția minorităților naționale autohtone.
UICRU arată într-un comunicat că participarea românilor din Ucraina la aceste dezbateri reprezintă un ajutor în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, prin armonizarea legislației naționale cu cerințele Consiliului Europei, iar implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția va demonstra o accelerare reală a procesului de integrare europeană.
Potrivit UICRU, “recomandările Comisiei de la Veneția” s-au materializat și datorită poziției principiale a minorităților naționale din Ucraina, în special ale comunităților maghiare și române, reprezentanții UICRU “venind de fiecare dată la întâlnirile cu experții Comisiei de la Veneția și altor structuri europene cu propuneri concrete, constructive și argumentate în baza Constituției și obligațiunilor internaționale ale Ucrainei”.
Criticile formulate de Comisia de la Veneția nu au rămas netaxate de o parte a presei din Kiev și de unii politicieni, care au acuzat organul consultativ al Consiliului Europei de “adoptarea unor recomandări care fac jocul Moscovei”, numindu-le “rușinoase”, “inadecvate” și “părtinitoare”.
Parlamentarul ucrainean Volodimir Viatrovici, fostul director al Institutului Memoriei Ucrainene, aflat în subordinea Guvernului, a scris în ziarul “Glavkom” de la Kiev, citat de Libertatea București, că recomandările Comisiei de la Veneția sunt “evident părtinitoare, iar în unele cazuri inadecvate”. Acesta consideră că realizarea recomandărilor va încălca drepturile vorbitorilor de limba ucraineană, că majoritatea va fi discriminată de minoritate și că autoritățile ucrainene nu trebuie să țină cont de aceste recomandări, în caz contrar, va avea loc o revenire la politica anti-ucraineană din perioada președintelui Viktor Ianukovici.
Și publicația “Evropeiska Pravda” (Adevărul European) scrie - în articolul “Comisia de la Veneția a început să vorbească în limba rusă. Cum o instituție a Consiliului Europei blochează parcursul Ucrainei către UE” - că experții europeni nu înțeleg contextul evenimentelor cauzate de război, creându-se impresia colaborării cu Moscova.
“Este clar că Ucraina nu va îndeplini aceste recomandări absurde, indiferent de cine va fi la putere, indiferent de mizele discuției”, arată publicația, recomandând experților Comisiei de la Veneția să “revadă concluzia rușinoasă”. Reacțiile din presa ucraineană au fost catalogate drept “ciudate” de către minoritățile naționale din Ucraina, ale căror patrii istorice sunt state membre UE.
La rândul lor, autoritățile ucrainene au adoptat o poziție, cel puțin parțial, critică: vicepremierul pentru integrare europeană și euroatlantică, Olga Ștefanișina, a mulțumit Comisiei de la Veneția pentru dialog, notând, însă, că juriștii din cadrul Comisiei “ignoră contextul”, și anume, a războiului Rusiei împotriva Ucrainei: “Din păcate, concluzia nu ia în calcul aspectele sensibile și particularitățile cazului ucrainean”.
De notat că, în ciuda solicitărilor comunității românești, ale Bucureștiului și ale partidelor politice de la Chișinău, “în anul 2023, Ministerul Educației și Științei din Ucraina va tipări manuale de limba și literatura moldovenească, va elabora programe școlare respective și va pregăti cadre didactice pentru a nu-i discrimina pe vorbitorii acestei limbi”, se arată în răspunsul oferit Consiliului Național al Românilor din Ucraina (CNRU), care a solicitat Kievului renunțarea la folosirea sintagmei sovietice “limbă moldovenească”, la nivel de stat și în spațiul public din Ucraina, luând în calcul recentele modificări aduse legislației din Republica Moldova.
În context, Ministerul Educației și Științei de la Kiev, citând Carta Europeană a limbilor regionale sau limbilor minoritare, ratificată de Ucraina, arată că limba “moldovenească” este o limbă a unei minorități naționale distincte, din Ucraina, de aceea, în regiunea Odesa funcționează 16 instituții de învățământ mediu general, în care elevii studiază în limba moldovenească alături de limba de stat” și că “definirea denumirii limbilor nu face parte din competențele Ministerului”.
La rândul său, în răspunsul oferit CNRU, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Ucrainei susține că sintagma “limba minorității naționale moldovenești” este înscrisă în Legea Ucrainei privind ratificarea Cartei limbilor regionale sau limbilor minoritare.
Ca și Ministerul Educației, MAE de la Kiev afirmă “că nu ține de competența directă a diplomaților ucraineni definirea existenței sau inexistenței unei limbi”.
“Așteptăm cu nerăbdare reacția Radei Supreme și proiecte de legi care ar aduce legislația în vigoare în concordanță cu obligațiunile internaționale și prevederile Constituției Ucrainei (...) Sperăm ca realizarea recomandărilor Comisiei de la Veneția să contribuie la armonizarea legislației Ucrainei cu cadrul politico-juridic al Consiliului Europei, facilitând și procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană”, se arată în finalul comunicatului dat publicității de reprezentanții Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, în urma reuniunii de la Strasbourg.
...De bună seamă, optimismul coetnicilor noștri de pe plaiuri ucrainene este de apreciat, dar, teamă ne e că vor rămâne cu dânsul și cu “nerăbdarea”, încă multă vreme de-acum încolo.
(surse documentare: eurointegration.com.ua/news/2023/06/12/...;rgnpress.ro/2023/06/22/uicru-a-prezentat -la-strasbourg-recomandarile...;/bucpress.eu/ucraina -va-continua-sa-tipareasca-manuale-de-limba-si-literatura-moldoveneasca-in-ciuda-solicitarilor -comunitatii-romanesti...)
ILEANA SANDU
