Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat, fiind introduse mai multe excepții, printre care persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică, profesorii, persoane cu funcții clericale sau de specialitate artistică, membrii Academiei Române, “persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităților administrative autonome aflate sub control parlamentar și care se finanțează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfășurării de activități și operațiuni specifice”.
S-au înregistrat 215 voturi “pentru”, trei “împotrivă” și 49 de abțineri.
“Persoanele care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act administrativ de numire în funcție, după caz, și care îndeplinesc condițiile de pensionare pot continua activitatea în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu acordul anual al angajatorului, peste vârsta standard de pensionare în condițiile prevăzute de lege, în baza aceluiași contract individual de muncă, raport de serviciu sau act administrativ de numire în funcție, după caz”, prevede proiectul privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare.
De asemenea, persoanele care continuă activitatea pot solicita oricând înscrierea la pensie.
“Persoanele care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act administrativ de numire în funcție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială și care au și calitatea de beneficiari de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, sistemul pensiilor militare de stat ori sunt beneficiari de pensie de serviciu au obligația ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să își exprime în scris opțiunea pentru continuarea activității în baza aceluiași contract individual de muncă, raport de serviciu sau act administrativ de numire, după caz, ori pentru încetarea contractului individual de muncă, raportului de serviciu sau încetarea ocupării funcției în care au fost numite în baza actului administrativ de numire, după caz. Continuarea activității se realizează pe baza cererii aprobate de către angajator. Menținerea în activitate se realizează cu acordul anual al angajatorului”, stabilește actul normativ.
Potrivit proiectului, cei care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii, sunt beneficiari ai pensiilor militare de stat sau ai pensiilor de serviciu se pot încadra, potrivit legii, pe durată determinată sau nedeterminată, după caz, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, însă li se va suspenda plata pensiei pe durata exercitării activității.
Proiectul introduce mai multe excepții la interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat. Astfel, aceste prevederi nu se vor aplica:
a) persoanelor alese în funcții de autoritate sau demnitate publică, precum și celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție;
b) personalului didactic de predare din învățământ pensionat, încadrat/reîncadrat în condițiile legii;
c) personalului de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autoritățile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art.8 din Legea asistenței sociale nr.292/2011;
d) copiilor beneficiari de pensie de urmaș, precum și persoanelor beneficiare de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
e) personalului de specialitate medico-sanitar din unitățile sanitare, de asistență medico-socială și din instituțiile sau autoritățile publice;
f) asistenților personali prevăzuți de Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
g) asistenților maternali;
h) persoanelor care ocupă funcții clericale sau funcții de specialitate artistică;
i) membrilor Academiei Române.
Actul normativ mai prevede că “persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităților administrative autonome aflate sub control parlamentar și care se finanțează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfășurării de activități și operațiuni specifice pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate până la finalizarea mandatului în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Camera Deputaților este for legislativ decizional. (Agerpres)
Zegrean: Legea pensiilor speciale nu va trece de ccr
Fostul președinte al Curții Constituționale a României a declarat că dacă legea pensiilor speciale va fi atacată la CCR, nu va trece. De asemenea, Augustin Zegrean îi suspectează pe cei care au făcut legea “de ignoranță” și consideră că este un bun exemplu pentru “cum nu se face o lege”.
Fostul judecător CCR și președinte al Curții, Augustin Zegrean afirmă că dacă actuala Curte Constituțională va respecta practica mai veche, legea pensiilor speciale nu va trece de controlul de constituționalitate pentru că ceea ce a văzut nu are nicio legătură cu tehnica legislativă. El a mai spus că îi suspectează pe cei din Parlament de neștiință.
Legea ar putea să nu treacă de CCR
“În primul rând nu știu dacă cineva va sesiza CCR cu aceste legi. Nu pot să spun astăzi dacă legea va trece de Curte sau nu, vă pot spune că dacă actuala Curte va respecta practica mai veche a CCR, legea nu va trece.
În România avem o lege privind tehnica legislativă, cum trebuie să fie făcute legile, să fie predictibilă, previzibilă, să fie înțeleasă de un om simplu. Legea pe care am văzut-o eu astăzi nu are nicio legătură cu tehnica legislativă, nu poți să spui că o lege intră în vigoare pe articole, pe ani. Legea nu poate să intre în vigoare pe rând, fiecare când vrea el”, a spus Augustin Zegrean la Prima News.
El a precizat că îi suspectează pe cei care au făcut legea “de ignoranță”. Fostul judecător a explicat că legislația noastră are mari probleme de aplicare și acesta este și motivul pentru care judecătorii sunt foarte aglomerați, fiind două milioane de dosare pe an.
“S-a vorbit foarte mult despre această lege și s-a făcut într-o zi, astăzi s-a votat într-o sigură zi, este și aceasta o problemă de sesizare la CCR. Nu așa se face legea, ăsta este un exemplu cum nu se face o lege”, a mai arătat Augustin Zegrean.
Referitor la legea de eliminare a pensiilor parlamentarilor, el a arătat că acolo “Parlamentul face, Parlamentul desface” și nu crede că este o problemă. El a arătat că se așteaptă ca pensionarii din Parlament să atace legea în justiție.
“Vor invoca excepția de neconstituționalitate și justiția va spune că e neconstituțională”, a afirmat Augustin Zegrean.
“Dacă s-ar face o lege corectă nu ar avea o problemă la Curtea Constituțională. Să facă o lege corectă și conform cu legislația. Eu cred că fac intenționat acest lucru sau mai degrabă din neștiință”, a mai spus fostul judecător.
Camera Deputaților a votat din nou, miercuri, cu 209 de voturi pentru, 27 impotrivă, 17 abțineri și doi care nu votează legea pensiilor speciale, după ce modificările agreate cu Comisia Europeană au trecut în cursul dimineții și de Senat pentru a nu se produce un conflict legat de bicameralism. (https://www.capital.ro/vestea-despre-pensii-care-zdruncina-toata-romania-au-anuntat-acum-legea-nu-va-trece.htm)
