O familie din Sovata, cavalerul Romulus și domnița Simona Mihu, încurajați de regretatul Emil Hartmann, cel care a predat la catedra de scrimă artistică și lupte scenice a Academiei de Teatru din Köln, a amenajat
la pensiunea pe care o dețin un “colț medieval” cu trei zone distincte, o sală a cavalerilor în care se organizează ceremonii spectaculoase, o expoziție cu arme, coifuri, spade, ținute și obiecte specifice epocii, precum și un spațiu în care se organizează întreceri cavalerești.
Firește, fiecare turist care pătrunde pe domeniul cavalerului Romulus și al domniței Simona de la Sovata este îmbrăcat din cap până în picioare în veșminte specifice Evului Mediu, croite și cusute exact după cum era moda epocii. Și toate acestea i se datorează regizorului Emil Hartmann, născut la Mediaș și emigrat în Germania, cel care a fost și inițiatorul mișcărilor cavalerești din România de după 1989.
“Bun venit, nobili oaspeți ai cavalerului Romulus și ai domniței Sorina! Vă salut cavalerește și vă urez bun venit pe domeniul nostru medieval aici, în Sovata!”, este mesajul de întâmpinare a celor care pătrund pe domeniul cavalerului Romulus, de pe strada Căprioarei.
“Ne-am gândit să facem un colț medieval pentru turiștii care ajung în Sovata și am vrut să le oferim altceva. Dorim ca vacanța lor să sune ca o astfel de poveste și sloganul nostru și chemarea noastră este următoarea: «Poftiți în vacanță, vacanța voastră ca o poveste!» (...) Sămânța de dragoste pentru medieval a pornit de la mentorul și prietenul meu, Emil Hartmann, care a trăit în Germania peste 37 de ani. La o întâlnire cu el, în anul 2009, am aflat ce face el acolo. Și cu sprijinul lui am reușit să aducem aici show-ul medieval pe care îl făcea în Germania. L-am adaptat la umorul românesc și așa am început cu partea de show medieval, e un show interactiv în care oaspeții sunt actorii. Ei joacă în scenetă, sunt îmbrăcați, bineînțeles, în straie medievale și încântă oamenii pe durata a patru-cinci ore, cât durează acest show medieval. Acum 3 ani, cavalerul Hatmann a plecat în lumea celor drepți și am moștenit de la el o serie de lucruri - arme medievale, aceste corturi pe care le vedeți aici, în grădină. Și am zis că în memoria lui facem această sală a cavalerilor, să fie un omagiu, am expus tot ce am moștenit de la el și ceea ce am mai strâns și eu de-a lungul timpului. Și sunt mândru de asta pentru că doresc ca toate acestea să fie o atracție turistică pentru cei care ajung în Sovata”, a declarat presei Cavalerul Romulus.
Cavalerul ne spune că turiștii descoperă cu surprindere acest loc cu specific medieval și rămân impresionați de ceea ce găsesc, cum ar fi corturile specifice epocii, cu toate cele de trebuință pentru desfășurarea unui turnir medieval.
“Am expus aici aceste obiecte ca să explic oaspeților, turiștilor, cum se desfășoară un turnir medieval. În plus, avem sala cavalerilor cu o colecție de arme medievale și replici de arme medievale, care fiecare are o poveste. Bineînțeles că totul intră într-o poveste. Avem elemente de turnir, tir cu arcul, aruncatul cu cercuri. Pentru copii avem acel tablou cu poze unde copiii pot trage cu arbaleta și în momentul când lovesc cu dopul de lemn una din poze, aceasta cade. Satisfacția este maximă! Pentru desfășurarea unui turnir medieval, avem acest Sarazin cel Viclean, care era folosit în întrecerile cavalerești la turnir. Avem aceste sulițe, lănci cu care se luptau cavalerii, topoare pentru aruncarea la țintă, sulițe scurte, tot ce era de trebuință pentru desfășurarea în bune condiții a unui turnir medieval. Avem și acel jug în care sunt puși cei ce nu fac ce trebuie sau dacă spun lucruri care nu se cuvin în cadrul unei petreceri medievale”, își prezintă cavalerul Romulus domeniul.
Marele său regret este faptul că, în acest an, Festivalul Sighișoara Medievală nu va mai fi organizat.
“Păcat, pentru că Sighișoara a fost cea care a pornit seria festivalurilor medievale în România și e păcat că s-a întrerupt iarăși șirul festivalurilor. Probabil că acolo sunt oameni care nu au aceeași dragoste pentru medieval cum avem noi, cum au toate ordinele cavalerești din România, cum au toți cei care participau la acest festival de-a lungul timpului. În anul acesta ne vom putea întâlni și pe la alte festivaluri medievale care se organizează în țară sau la alte evenimente. Pe mine dacă mă vedeți la un festival sunt doar un turist îmbrăcat în straie de cavaler, mai dau o carte de vizită, îmi fac prieteni noi. Nu am fost participant efectiv la un festival medieval, doar m-am dus ca să privesc și să admir ceea ce făceau prietenii și colegii mei la aceste festivaluri”, a precizat Romulus.
Domnița Simona ne spune că în cele două garderobe impresionante cu haine medievale sunt și haine pentru copii, pentru prințese, pentru cavaleri mici și mari, pentru toate gusturile și că a îmbrățișat din prima ideea acestui gen de spectacol.
“Am susținut acest proiect încă de la început. Îmi amintesc că, în urmă cu 14 ani, am făcut o plimbare pentru turiștii din Sovata, am urcat sus, la băi, alături de cavalerul Emil Hartmann. Erau șapte călăreți îmbrăcați în cavaleri și nouă domnițe în două trăsuri. Atunci a fost prima oară și eu am fost foarte încântată de acea plimbare cu trăsura în care am fost însoțiți de localnici. A fost un moment foarte frumos pentru turiștii din Sovata. M-a încântat foarte mult evenimentul respectiv și Romulus, alături de Emil, a venit cu ideea de a implementa aici, la noi la pensiune, acest proiect. L-am susținut și, împreună, timp de 14 ani, am ajuns aici, iar ideea a culminat cu deschiderea acestei săli. Avem foarte multe veșminte medievale, bineînțeles că e nevoie pentru acest proiect. Ideea este ca lumea să se îmbrace. Am observat că în momentul în care omul se îmbracă, se transformă și ajunge atât de frumos în această poveste, care efectiv ne încântă. Ne încântă și pe noi, dar foarte mult îi încântă pe turiști și e firesc să avem fel și fel de veșminte cu mărimi diferite. Părinții sunt foarte încântați când își văd copiii îmbrăcați astfel, iar băieții sunt foarte încântați de ideea de cavaler”, povestește domnița Simona.
Într-un colț ale expoziției de arme medievale există un loc dedicat lui Emil Hartmann, despre care aflăm că era cascador și actor de film, că a jucat în filme precum “Columna”, “Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanul”, “Lumini și umbre”, “Capcana mercenarilor”, “Bătălie pentru Roma” (unde l-a dublat pe Lawrence Harvey) sau în “Mayerling” (unde l-a dublat pe Omar Sharif).
Cavalerul Hartmann, cum era cunoscut în România, era foarte talentat în a mânui sabia, chiar era poreclit “Spadasinul”, iar în anul 2000 a câștigat locul 3 la Campionatul Mondial de scrimă artistică din Franța. Pe lângă faptul că pregătea viitorii actori în scrimă artistică și lupte scenice la Academia de Teatru din Köln, Emil Hartmann a fost membru al Academiei de Artă a Scrimei din Germania și al Academie d'Armes International.
În expozița medievală de la Sovata regăsim arme și replici de arme medievale pe care Hartmann le folosea în festivaluri și în turneele pe care le organiza în Germania și în România, biciul de luptă folosit la întrecerile cavalerești și scutul aferent, halebarda, considerată o armă periculoasă în mâna pedestrașilor, cu o coadă de 2,5 - 3 metri și cu un vârf ascuțit care putea străpunge armura cavalerilor, armuri, cămăși cu zale și coifuri.
“O armură cântărea undeva la 35-40 de kilograme, coiful era iarăși nelipsit fiindcă îi apăra capul, fața cavalerului. Sigur, ele erau decorate cu pene pentru a fi mai spectaculoase, mai ales în turniruri. În pauza dintre războaie, cavalerii organizau în cetate turniruri cavalerești care să îi mențină în formă fizică și, sigur, pentru a face impresie domnițelor. Turnirele erau organizate de către regi, de către crai pentru a-și alege prințesa. Coifurile și armurile erau destul de grele. Acest coif e suficient de greu și numai să îl ridici, dar ca să îl porți pe cap o zi întreagă. (...) Mai avem buzduganele, topoare de luptă sub diferite forme. Aici e un topor de luptă foarte frumos, e armă de panoplie, mai avem două spade istorice de care sunt mândru (...) Toba crainicului cetății, care ducea vești. El era și crainicul turnirelor, anunța participanții la turnir, anunța probele din turnir și anunța câștigătorii. Mai avem aici jugul pe care îl folosesc în sceneta cu acuzarea vrăjitoarei. O femeie frumoasă din ținut este acuzată de vrăjitorie, este adusă în fața oaspeților pentru a i se citi actul de acuzare. Sigur că povestea se încheie cu un moment fericit pentru că ea este salvată de la pedeapsă de către un cavaler care vrea și dorește să o ia de soție. Le mai vorbesc oaspeților mei despre cruciade, despre ordine cavalerești”, ne-a spus cavalerul Romulus.
***
Sovata are un spațiu medieval în care turiștii se transpun în povești cu domnițe și cavaleri
Poveștile cavalerului Romulus spuse într-un decor medieval sunt fascinante, atât pentru copii, cât și pentru adulți.
“Sunt mici trucuri în povestea mea pentru a trezi interesul copiilor și a celor mari, pentru a afla câteva lucruri interesante despre istoria Evului Mediu care s-a întins pe durata a 1.000 de ani. Acea perioadă a Evului Mediu care și astăzi fascinează prin faptul că se îmbină poveștile, legendele cu o parte de realitate a istoriei. O perioadă în care au existat de toate, au existat războaie, a existat dezvoltare industrială, a existat acea foamete de 10 ani, a existat ciuma, a fost o perioadă cu de toate, în care ospețele erau la ordinea zilei. Romantismul, dragostea - găsim de toate în această perioadă, din cauza asta poate fascinează poveștile și această istorie a e Evului Mediu”, a precizat cavalerul.
Unul dintre cavalerii care și-a dovedit măiestria în trasul cu arcul, fiind declarat cel mai bun arcaș, Vlad Todoran, ne-a spus că în spatele performanței sale stă antrenamentul, iar ideea celor doi soți de a înființa un crâmpei de medieval la Sovata este extrem de benefică, turiștii putând cunoaște istoria sub o altă formă.
“Ce contează e să te uiți la țintă și să nu-ți pese de ce e în jurul tău. Ai arcul în mâna stângă, ai săgeată în mâna dreaptă, în cazul meu, te uiți la țintă și aștepți momentul în care simți că poți să lași. Săgeata merge dacă tu ai pus-o pe punctul pe care trebuie să fie, ea merge fără nicio problemă. Ideea de a cunoaște în general istoria sub o altă formă e una foarte bună. Pentru că de multe ori, în școli, istoria se predă sub o formă mai plictisitoare. Or într-un astfel de loc poți să vii, faci cunoștință cu arme, faci cunoștințe cu replici de săbii, poți să ai o idee despre ce făceau oamenii în vremea respectivă, în secolele despre care noi auzim doar în povești. Și asta cumva poate să aprindă o pasiune, să te împingă un pic înspre cercetare și, la urma urmei, înspre a cunoaște lucrurile esențiale pentru a-ți da seama de cum am fost atunci și care a fost procesul prin care am devenit ce suntem astăzi”, ne-a relatat arcașul Vlad. (Agerpres)
(Foto Facebook Cavalerul Romulus)
